Directorul tehnic al Conpet, Gheorghe Ionescu, declara recent, pentru NewsIn, ca membrii consortiului Pan European Oil Pipeline (PEOP) Constanta-Trieste se vor intalni in a doua parte a lunii mai, dupa sase luni de pauza, pentru alegerea directorului general al companiei de proiect.
Pana in prezent, membrii Comitetului Director s-au intalnit de trei ori, anul trecut, in septembrie in Romania, in octombrie in Serbia, si in decembrie in Romania, dar nu s-au pus de acord in privinta alegerii managerului companiei de proiect.
Reprezentanti ai Romaniei, Serbiei si Croatiei au semnat la 22 aprilie 2008 acordul pentru infiintarea companiei de proiect a oleoductului Pan European Oil Pipeline (PEOP) Constanta-Trieste, iar cea de-a patra tara, Italia, urma sa ia o decizie in privinta implicarii in proiect dupa instalarea noului Guvern de la Roma.
Din aceasta companie de proiect fac parte Conpet si Oil Terminal, din partea Romaniei, Transnafta, din Serbia, si Janaf, din Republica Croatia.
Acordul a fost semnat de secretarul de stat din MEF, Viorel Palasca, din partea Romaniei, de directorul general al Transnafta din Serbia si de directorul si membru in Consiliul de Administratie al Janaf din Republica Croatia, Vladimir Vrankovic. Fiecare tara va avea o participatie de 33,3% in cadrul companiei de proiect.
Compania de proiect a oleoductului Constanta-Trieste a fost inregistrata la Londra, in Marea Britanie, in termenul legal de 45 de zile de la semnarea acordului (n.r. la 22 aprilie 2008), potrivit secretarului de stat din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor (MEF), Viorel Palasca.
Cu Slovenia si Italia au existat discutii, insa aceste tari nu si-au desemnat companii care sa faca parte din proiect, a spus atunci Viorel Palasca. Directorul si membru in Consiliul de Administratie al Janaf din Republica Croatia, Vladimir Vrankovic, sustinea la acea vreme ca daca Italia si Slovenia nu se implica in proiect, atunci Constanta-Trieste nu se mai face.
La data semnarii acordului pentru compania de proiect, Republicile Kazakhstan si Azerbaidjan si-au aratat interesul pentru a deveni cel putin furnizori in proiect si chiar investitori.
Capitalul social al companiei de proiect cuprinde 2.100 actiuni, iar valoarea nominala a unei actiuni este de o suta de lire. Conpet si Oil Terminal vor avea cate 350 de actiuni, in valoare de 35.000 lire sterline fiecare, si Transnafta si Janaf vor avea cate 700 de actiuni, in valoare de 70.000 lire.
Potrivit fostului director general al Oil Terminal, Mihai Lupu, proiectul este evaluat la aproape trei miliarde de euro si va fi operational in doi, trei sau chiar patru ani.
Studiul de fezabilitate pentru constructia oleoductului, efectuat de un consortiu coordonat de catre Hill International UK, prezinta trei posibile variante de capacitate de transport pentru conducta, respectiv de 40, 60 sau 90 milioane de tone/an.
Costurile pentru modernizarea si marirea capacitatii terminalului Constanta sunt apreciate la 206 milioane de dolari pentru varianta de 40 milioane tone/an, 263 milioane dolari pentru 60 milioane tone/an si 395 milioane dolari pentru 90 milioane tone/an. Costurile totale pentru constructia conductei de transport petrol au fost estimate la 2,27 miliarde dolari pentru 40 milioane tone/an, 2,81 miliarde dolari pentru 60 milioane tone/an si 4,26 miliarde dolari pentru capacitatea de 90 milioane tone/an.
Lungimea totala a conductei va fi de 1.360 kilometri, din care pe teritoriul Romaniei 649 kilometri, al Serbiei - 208 km, al Croatiei - 423 km, al Sloveniei - 29 km si al Italiei - 10 kilometri. Potrivit studiului de fezabilitate, Romania ar putea beneficia din taxe si tarife de incasari de 2,27 miliarde dolari pentru varianta de 40 milioane tone/an, de 3,1 miliarde dolari pentru varianta de 60 milioane tone/an si de 4,39 miliarde dolari pentru varianta de 90 milioane tone/an. Aceste beneficii cumulate au fost calculate de consortiul coordonat de catre Hill International UK pentru o perioada de viata a conductei de 20 de ani.
Pana in prezent, membrii Comitetului Director s-au intalnit de trei ori, anul trecut, in septembrie in Romania, in octombrie in Serbia, si in decembrie in Romania, dar nu s-au pus de acord in privinta alegerii managerului companiei de proiect.
Reprezentanti ai Romaniei, Serbiei si Croatiei au semnat la 22 aprilie 2008 acordul pentru infiintarea companiei de proiect a oleoductului Pan European Oil Pipeline (PEOP) Constanta-Trieste, iar cea de-a patra tara, Italia, urma sa ia o decizie in privinta implicarii in proiect dupa instalarea noului Guvern de la Roma.
Din aceasta companie de proiect fac parte Conpet si Oil Terminal, din partea Romaniei, Transnafta, din Serbia, si Janaf, din Republica Croatia.
Acordul a fost semnat de secretarul de stat din MEF, Viorel Palasca, din partea Romaniei, de directorul general al Transnafta din Serbia si de directorul si membru in Consiliul de Administratie al Janaf din Republica Croatia, Vladimir Vrankovic. Fiecare tara va avea o participatie de 33,3% in cadrul companiei de proiect.
Compania de proiect a oleoductului Constanta-Trieste a fost inregistrata la Londra, in Marea Britanie, in termenul legal de 45 de zile de la semnarea acordului (n.r. la 22 aprilie 2008), potrivit secretarului de stat din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor (MEF), Viorel Palasca.
Cu Slovenia si Italia au existat discutii, insa aceste tari nu si-au desemnat companii care sa faca parte din proiect, a spus atunci Viorel Palasca. Directorul si membru in Consiliul de Administratie al Janaf din Republica Croatia, Vladimir Vrankovic, sustinea la acea vreme ca daca Italia si Slovenia nu se implica in proiect, atunci Constanta-Trieste nu se mai face.
La data semnarii acordului pentru compania de proiect, Republicile Kazakhstan si Azerbaidjan si-au aratat interesul pentru a deveni cel putin furnizori in proiect si chiar investitori.
Capitalul social al companiei de proiect cuprinde 2.100 actiuni, iar valoarea nominala a unei actiuni este de o suta de lire. Conpet si Oil Terminal vor avea cate 350 de actiuni, in valoare de 35.000 lire sterline fiecare, si Transnafta si Janaf vor avea cate 700 de actiuni, in valoare de 70.000 lire.
Potrivit fostului director general al Oil Terminal, Mihai Lupu, proiectul este evaluat la aproape trei miliarde de euro si va fi operational in doi, trei sau chiar patru ani.
Studiul de fezabilitate pentru constructia oleoductului, efectuat de un consortiu coordonat de catre Hill International UK, prezinta trei posibile variante de capacitate de transport pentru conducta, respectiv de 40, 60 sau 90 milioane de tone/an.
Costurile pentru modernizarea si marirea capacitatii terminalului Constanta sunt apreciate la 206 milioane de dolari pentru varianta de 40 milioane tone/an, 263 milioane dolari pentru 60 milioane tone/an si 395 milioane dolari pentru 90 milioane tone/an. Costurile totale pentru constructia conductei de transport petrol au fost estimate la 2,27 miliarde dolari pentru 40 milioane tone/an, 2,81 miliarde dolari pentru 60 milioane tone/an si 4,26 miliarde dolari pentru capacitatea de 90 milioane tone/an.
Lungimea totala a conductei va fi de 1.360 kilometri, din care pe teritoriul Romaniei 649 kilometri, al Serbiei - 208 km, al Croatiei - 423 km, al Sloveniei - 29 km si al Italiei - 10 kilometri. Potrivit studiului de fezabilitate, Romania ar putea beneficia din taxe si tarife de incasari de 2,27 miliarde dolari pentru varianta de 40 milioane tone/an, de 3,1 miliarde dolari pentru varianta de 60 milioane tone/an si de 4,39 miliarde dolari pentru varianta de 90 milioane tone/an. Aceste beneficii cumulate au fost calculate de consortiul coordonat de catre Hill International UK pentru o perioada de viata a conductei de 20 de ani.
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Basescu, dezamagit de interesul redus al Europei pentru transportul de petrol din zona caspica.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Basescu, dezamagit de interesul redus al Europei pentru transportul de petrol din zona caspica.