La sfarsitul acestei “noi Ialte”, cum o numeste cotidianul rus “Kommersant”, s-a comunicat ca impartirea Arcticii nu presupune crearea unui nou regim juridic, normele de drept international fiind suficiente. Altfel spus, explica ziarul moscovit, nu s-a ajuns la intelegere, pentru ca fiecare tara arctica interpreteaza in felul ei dreptul marii. Singurul punct de acord a fost ca nicio alta tara (in afara celor cinci) nu are ce cauta la valorificarea bogatiilor Arcticii.

Bogatii pe care US Geological Survey le apreciaza la un sfert din rezervele de petrol si gaze inca neexploatate ale lumii, iar Ministerul rus al resurselor naturale le estimeaza (pentru apele rusesti): petrol 9,24 miliarde tone, gaze 88.300 miliarde. Expertul Mihail Krutihin, de la agentia Rusenergy, afirma insa ca toate estimarile sunt fictiune, caci pana acum nu s-a facut niciun foraj in zonele considerate “interesante” (cu exceptia prospectiunilor efectuate in apele rusesti – tine el sa mentioneze).

Mirajul energetic din Arctica prinde, insa, consistenta in contextul imputinarii resurselor mondiale exploatabile si al cresterii pretului petrolului. Statele Unite, Rusia si Canada intentioneaza sa intreprinda prospectiuni temeinice in zone pe care sa le treaca sub propria lor jurisdictie, ceea ce prefigureaza aparitia unor confruntari de abordare. Arctica ar putea deveni si ea o “zona fierbinte” (nu numai din cauza incalzirii globale), asa cum sunt toate regiunile lumii in care se afla zacaminte importante de petrol si gaze.