Kremlinul a urmarit reintrarea in posesia rezervelor energetice, asigurarea monopolului intern al productiei si transportului, iar, intr-o ultima etapa, o ofensiva de proportii pe piata occidentala. Cum petrolul rusesc nu valoreaza nimic daca nu-si gaseste cumparatori, expertii considera ca Moscova va accepta un parteneriat cu Vestul, in schimbul liberului acces pe piata europeana. Acest fapt este cel mai probabil in perioada presedintiei germane a UE, care coincide si cu ultimele luni de mandat ale lui Putin, considera Chris Weafer, director pentru strategii la Alfa Bank Moscova, citat de "The Guardian".
Nasterea gigantilor
Printr-o opozitie sistematica fata de orice investitii straine in constructia de oleoducte si gazoducte, Putin a creat ceilalti doi giganti petrogazosi: Gazprom si Rosneft. Oligarhii au fost indepartati pe rind: Mihail Hodorkovski, finantator al opozitiei, a fost arestat, iar Kremlinul s-a ales cu o mare parte din activele Yukos. Roman Abramovici, neimplicat in politica, a primit 13 miliarde de dolari in schimbul companiei Sibneft.
Recuperarea Rusiei
In 2006, Exxon, cea mai mare companie petroliera din lume, s-a inclinat in fata Kremlinului, fiind fortata sa renunte la pachetul majoritar de actiuni in exploatarile petroliere Sahalin 1 (2,3 miliarde de barili de petrol si 6 trilioane de metri cubi de gaze naturale). Intr-un mod similar, Gazprom a cistigat suprematia in fata celor de la Shell in exploatarea de gaze naturale Sahalin 2. In urma cu o saptamina, Moscova a decis destinul resurselor din Oceanul Arctic, estimate la 160 de miliarde de barili de petrol: Gazprom si Rosneft au primit monopolul exploatarii lor. "Vorbim de o regiune cu o importanta egala cu cea a Marii Nordului", a declarat Jonathan Stern, de la Institutul Oxford pentru Energie.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Kremlinul cumpara Occidentul.