Se stie sigur ca ansamblul din bronz, de mici dimensiuni (21 cm inaltime, 16 latime, 5 inaltime), format din cinci cadrane, 30 de roti dintate si ace indicatoare, nu este un astrolab, cum s-a crezut initial.
Descoperit de pescari la 1900, in largul insulei grecesti Antikythera, printre amforele si statuile din pantecele unei corabii romane scufundate, ciudatul angrenaj este cea mai veche masina de calcul astronomic din istorie. Un mecanism unic, realizat probabil in anul 80 i.Hr., care descria cu foarte mare precizie miscarile astrilor, in special ale Soarelui si Lunii. Expus la Muzeul de arheologie din Atena, anticul "calculator" este, intr-un fel, succesorul monumentelor megalitice. Un instrument uimitor, cum omul nu a mai putut crea decat incepand cu secolul XIV.
Descoperit de pescari la 1900, in largul insulei grecesti Antikythera, printre amforele si statuile din pantecele unei corabii romane scufundate, ciudatul angrenaj este cea mai veche masina de calcul astronomic din istorie. Un mecanism unic, realizat probabil in anul 80 i.Hr., care descria cu foarte mare precizie miscarile astrilor, in special ale Soarelui si Lunii. Expus la Muzeul de arheologie din Atena, anticul "calculator" este, intr-un fel, succesorul monumentelor megalitice. Un instrument uimitor, cum omul nu a mai putut crea decat incepand cu secolul XIV.
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Antikythera: calculatorul antichitatii.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Antikythera: calculatorul antichitatii.