"Statele Unite, Romania si alte tari membre NATO considera desfasurarea unui scut antiracheta in Europa de Est drept o garantie pentru stabilitatea politica in regiune. Insa, tinand cont de reactia negativa a Moscovei, este indispensabila lansarea unui dialog constructiv, pentru a gasi o rezolvare la aceasta situatie", a declarat liderul Partidului Democrat din Republica Moldova, Marian Lupu, adaugand ca tara sa "trebuie neaparat sa ia parte la aceasta discutie", relateaza RIA Novosti, conform NewsIn.

"Statele Unite nu incearca sa 'domesticeasca' numai Rusia, ci si China, pentru a putea desfasura scuturile lor antiracheta acolo unde vor si sa isi consolideze astfel pozitiile geostrategice in lume", a afirmat Evgheni Kojohin, sef adjunct al Agentiei federale ruse pentru afaceri CSI.

La randul sau, liderul Partidul Social Democrat din R. Moldova, Dimitrie Braghis, s-a declarat convins ca, "inainte de a accepta sa gazduiasca scutul american antiracheta, Romania ar fi trebuit sa isi notifice intentia tarilor vecine".

Presedintele Traian Basescu a anuntat la 4 februarie ca Romania a acceptat invitatia administratiei Obama de a gazdui interceptoare de rachete ca parte a scutului american. [Scutul antiracheta: Cum a ales SUA Romania?]

Anuntul Bucurestiului a generat reactii contradictorii in Republica Moldova. Presedintele Partidului Democrat din R.Moldova (PDM), Marian Lupu, candidatul AIE la presedintie, a declarat inca de la inceput ca decizia de instalare a unor elemente ale scutului american antiracheta in Romania ingrijoreaza Republica Moldova. La randul sau, liderul comunistilor moldoveni, Vladimir Voronin, a avertizat ca aceasta decizie a Bucurestiului ar putea transforma Chisinaul intr-o linie de front.

Pe de alta parte, Guvernul moldovean considera ca fiecare stat are dreptul suveran de a decide de sine statator, conform intereselor sale nationale, aranjamentele si mecanismele de asigurare a propriei securitati.

In plus, noua versiune a scutului american antiracheta permite acoperirea integrala a teritoriului Romaniei, a statelor aliate din regiune, dar si a celor nealiate, precum Republica Moldova, impotriva unei eventuale amenintari cu racheta si, respectiv, reduce riscurile de securitate in plan regional mai larg.