Garcia Marquez, agent al lui Castro infiltrat in Mexic
Gabriel Garcia Márquez, sau Gabo cum il numesc jurnalistii de la publicatia mexicana El Universal, ar fi fost implicat in M-19, o miscare columbiana de guerilla cu legaturi in Cuba. Banuielile vin chiar de la autoritatile columbiene si ar constitui motivul pentru care scriitorul a cerut azil politic in Mexic, relateaza NewsIn.
Potrivit lui Márquez , guvernul presedintelui Julio Cesar Turbay ii pregatea arestarea, la inceputul anilor 80, in dosar fiind inregistrata o convorbire intre scriitor si ambasadoarea Mexicului la Bogota, Maria Antonia Santos Aztec. La acea vreme, Gabo conducea fundatia pentru apararea drepturilor omului Habeas. Pe 26 martie 1981, scriitorul a cerut azil politic, dar Mexicul i l-a refuzat, oferindu-i in schimb protectie.
In martie 1982, cateva luni inainte ca Marquez sa primeasca Nobelulul pentru literatura, un raport al serviciilor secrete mexicane releva faptul ca Marquez ar fi incredintat guvernului cubanez toate drepturile pentru volumul "Cronica unei morti anuntate". "Asta confirma ca Gabriel García Márquez, dincolo de faptul ca este pro cubanez si favorabil propagandei sovietice, este un agent secret", este citat un fost agent de politie din Mexic in document.
Un alt document consemneaza faptul ca, pe 30 aprilie 1980, pe aeroportul din Mexico City, un avion marca Turbo-Jet Antonov de fabricatie sovietica, venit de la Havana, a aterizat special pentru a-l prelua pe Márquez,, "un scriitor columbian, avand instructiuni personale de la Fidel Castro Ruz sa il aduca pe 1 mai la Havana, pentru a sarbatori".
Documentele Directiei Federala de Securitate a Mexicului (DFS) indica faptul ca scriitorul a fost atent supravegheat, cel putin intre anii 1960 si jumatatea anilor 80.
Cotidianul mexican El Universal a inceput, luni, sa publice extrase din dosarul lui Gabriel García Márquez, care a intrat in vizorul serviciilor secrete din Mexic, tara in care a locuit inca din anii 60, casa sa fiind frecventata de lideri europeni, printre care François Mitterrand, si activisti latino-americani. Potrivit publicatiei, García Márquez a fost urmarit de Directia Federala de Securitate a Mexicului (DFS) din 1967 pana in 1985.
Primul document al serviciilor mexicane se refera la participarea lui Márquez la cel de-al doilea Congres Latino-american al scriitorilor, in noiembrie 1967. Un alt document dezarhivat scoate la iveala o scrisoare a "unui grup de intelectuali care se solidarizeaza cu prizonierii politici" dupa reprimarea miscarilor studentesti in mai 1968.
Asumat inca de la inceputul anilor 60 ca ganditor de stanga, Garcia Marquez a fost indeaproape supravegheat, atat in timpul guvernarii lui Luis Echeverría (1970-1976), cat si a presedintelui José López Portillo (1976-1982).
"Scriitorii columbieni au intocmit o lista de intelectuali care se gandesc sa se intalneasca cu presedintele Frantei (François Mitterrand, n.r.)", se arata intr-un document datat octombrie 1981, care relateaza o discutie intre García Márquez si filosoful francez Regis Debray. Documentul detaliaza pregatirile pentru receptia care urma sa aiba loc in Mexic. Se pare ca locuinta scriitorului era intens frecventata de activisti, facandu-se referire, in documente, si la o intrunire a secretarilor generali ai partidelor comuniste din Mexic si Chile.
Gabriel García Márquez a fost unul dintre apropiatii fostului liderul cubanez Fidel Castro, fapt ce l-a determinat pe Vargas Llosa sa-l denumeasca „lacheul” lui Castro.
García Márquez este unul dintre cele mai sonore nume ale literaturii hispanice, laureat al Nobelului pentru literatura in 1982. Si-a facut debutul in literatura ca nuvelist, in 1955, cu "La hojarasca" ("Furtuna frunzei"). Titlul care l-a consacrat este romanul "Un veac de singuratate", interpretat de critica ca inceput al "realismului magic" in literatura. Dupa anii '70, a fost foarte prolific, aparandu-i "Toamna patriarhului" ("El otoño del patriarca ", 1975), "Cronica unei morti anuntate" ("Crónica de una muerte anunciada", 1981), "Dragostea in vremea holerei" ("El amor en los tiempos del cólera", 1985), "Generalul in labirintul sau" ("El general en su laberinto", 1989), romanul ultimelor zile ale lui Simón Bolívar’. In 1996, i-a aparut cronica jurnalistica "Vesti despre o rapire" ("Noticia de un secuestro"), care va fi ecranizata in acest an.
Cel mai influent roman din ultimii 25 de ani
Diagnosticat cu cancer in 1999, García Márquez a inceput sa lucreze la povestea propriei vieti, "A trai pentru a-ti povesti viata" ("Vivir para contarla"), care rememoreaza primii sai 30 de ani. In 2004, s-a reintors la fictiune, nuvela "Povestea tarfelor mele triste" ("Memoria de mis putas tristes") fiind ultimul titlu semnat de scriitor.
Gabriel Garcia Márquez renunta la scris
Gabriel Garcia Márquez, sau Gabo cum il numesc jurnalistii de la publicatia mexicana El Universal, ar fi fost implicat in M-19, o miscare columbiana de guerilla cu legaturi in Cuba. Banuielile vin chiar de la autoritatile columbiene si ar constitui motivul pentru care scriitorul a cerut azil politic in Mexic, relateaza NewsIn.
Potrivit lui Márquez , guvernul presedintelui Julio Cesar Turbay ii pregatea arestarea, la inceputul anilor 80, in dosar fiind inregistrata o convorbire intre scriitor si ambasadoarea Mexicului la Bogota, Maria Antonia Santos Aztec. La acea vreme, Gabo conducea fundatia pentru apararea drepturilor omului Habeas. Pe 26 martie 1981, scriitorul a cerut azil politic, dar Mexicul i l-a refuzat, oferindu-i in schimb protectie.
In martie 1982, cateva luni inainte ca Marquez sa primeasca Nobelulul pentru literatura, un raport al serviciilor secrete mexicane releva faptul ca Marquez ar fi incredintat guvernului cubanez toate drepturile pentru volumul "Cronica unei morti anuntate". "Asta confirma ca Gabriel García Márquez, dincolo de faptul ca este pro cubanez si favorabil propagandei sovietice, este un agent secret", este citat un fost agent de politie din Mexic in document.
Un alt document consemneaza faptul ca, pe 30 aprilie 1980, pe aeroportul din Mexico City, un avion marca Turbo-Jet Antonov de fabricatie sovietica, venit de la Havana, a aterizat special pentru a-l prelua pe Márquez,, "un scriitor columbian, avand instructiuni personale de la Fidel Castro Ruz sa il aduca pe 1 mai la Havana, pentru a sarbatori".
Documentele Directiei Federala de Securitate a Mexicului (DFS) indica faptul ca scriitorul a fost atent supravegheat, cel putin intre anii 1960 si jumatatea anilor 80.
Cotidianul mexican El Universal a inceput, luni, sa publice extrase din dosarul lui Gabriel García Márquez, care a intrat in vizorul serviciilor secrete din Mexic, tara in care a locuit inca din anii 60, casa sa fiind frecventata de lideri europeni, printre care François Mitterrand, si activisti latino-americani. Potrivit publicatiei, García Márquez a fost urmarit de Directia Federala de Securitate a Mexicului (DFS) din 1967 pana in 1985.
Primul document al serviciilor mexicane se refera la participarea lui Márquez la cel de-al doilea Congres Latino-american al scriitorilor, in noiembrie 1967. Un alt document dezarhivat scoate la iveala o scrisoare a "unui grup de intelectuali care se solidarizeaza cu prizonierii politici" dupa reprimarea miscarilor studentesti in mai 1968.
Asumat inca de la inceputul anilor 60 ca ganditor de stanga, Garcia Marquez a fost indeaproape supravegheat, atat in timpul guvernarii lui Luis Echeverría (1970-1976), cat si a presedintelui José López Portillo (1976-1982).
"Scriitorii columbieni au intocmit o lista de intelectuali care se gandesc sa se intalneasca cu presedintele Frantei (François Mitterrand, n.r.)", se arata intr-un document datat octombrie 1981, care relateaza o discutie intre García Márquez si filosoful francez Regis Debray. Documentul detaliaza pregatirile pentru receptia care urma sa aiba loc in Mexic. Se pare ca locuinta scriitorului era intens frecventata de activisti, facandu-se referire, in documente, si la o intrunire a secretarilor generali ai partidelor comuniste din Mexic si Chile.
Gabriel García Márquez a fost unul dintre apropiatii fostului liderul cubanez Fidel Castro, fapt ce l-a determinat pe Vargas Llosa sa-l denumeasca „lacheul” lui Castro.
García Márquez este unul dintre cele mai sonore nume ale literaturii hispanice, laureat al Nobelului pentru literatura in 1982. Si-a facut debutul in literatura ca nuvelist, in 1955, cu "La hojarasca" ("Furtuna frunzei"). Titlul care l-a consacrat este romanul "Un veac de singuratate", interpretat de critica ca inceput al "realismului magic" in literatura. Dupa anii '70, a fost foarte prolific, aparandu-i "Toamna patriarhului" ("El otoño del patriarca ", 1975), "Cronica unei morti anuntate" ("Crónica de una muerte anunciada", 1981), "Dragostea in vremea holerei" ("El amor en los tiempos del cólera", 1985), "Generalul in labirintul sau" ("El general en su laberinto", 1989), romanul ultimelor zile ale lui Simón Bolívar’. In 1996, i-a aparut cronica jurnalistica "Vesti despre o rapire" ("Noticia de un secuestro"), care va fi ecranizata in acest an.
Cel mai influent roman din ultimii 25 de ani
Diagnosticat cu cancer in 1999, García Márquez a inceput sa lucreze la povestea propriei vieti, "A trai pentru a-ti povesti viata" ("Vivir para contarla"), care rememoreaza primii sai 30 de ani. In 2004, s-a reintors la fictiune, nuvela "Povestea tarfelor mele triste" ("Memoria de mis putas tristes") fiind ultimul titlu semnat de scriitor.
Gabriel Garcia Márquez renunta la scris
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Viata secreta a lui Gabriel Garcia Marquez.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Viata secreta a lui Gabriel Garcia Marquez.