Presedintele Boris Tadici a provocat nemultumirea responsabililor croati si musulmani de la Sarajevo, dupa ce a luat parte, marti, la inaugurarea scolii Serbia, din localitatea Pale, situata in Republica Srpska. Croatii si musulmanii au vazut in aceasta vizita dovada clara a legaturilor privilegiate intre Belgrad si Republica Srpska, in detrimentul autoritatilor centrale ale tarii.
De la incheierea razboiului, Bosnia este formata din Republica Srpska si Federatia croato-musulmana, doua entititati unite prin institutii centrale slabe.
In plus, la Sarajevo domina temerile in legatura cu o eventuala desprindere a Republicii Srpska de Bosnia-Hertegovina. In acest context, vizita efectuata de presedintele Tadici la Pale, neglijand capitala Sarajevo, care se afla la doar cativa kilometri, a atins din nou sensibilitatile autoritatilor musulmane si croate din Bosnia, in privinta respectarii Acordului de la Dayton. Aceste acorduri, semnate in noiembrie 1995, au pus capat razboiului din Bosnia si au stabilit infiintarea Bosniei-Hertegovina.
"Serbia, ca tara semnatara a Acordurilor de la Dayton, respecta integritatea teritoriala actuala a Bosniei si nu o va ameninta in niciun fel", a subliniat, joi seara, presedintele Tadici.
Un analist politic bosniac, Srecko Latal, ii reproseaza insa lui Tadici o ambiguitate persistenta in privinta Bosniei, pe care o vede "nu doar ca un stat vecin" si considera Republica Srpska "ca fiind o provincie a Serbiei". Aceasta atitudine, sustine el, se poate explica prin faptul ca "ideea unei Serbii mari", care sa-i adune pe toti sarbii din Balcani in acelasi stat, "este inca vie" in randul electoratului nationalist din Serbia.
In plus, analistul bosniac denunta faptul ca Serbia nu a renuntat la ambiguitate cu Bosnia, asa cum a procedat Zagrebul in privinta croatilor din Bosnia, afirmand ca "Bosnia este tara lor, nu Croatia".
Cu toate acestea, presedintele sarb Boris Tadici a lansat joi un apel la intensificarea contactelor intre tarile din regiune, fara care nu pot fi rezultate problemele urgente. Mana intinsa de liderul de la Belgrad pentru cooperarea regionala este, totusi, pusa sub semnul intrebarii de numeroasele diferende din anii '90, inca nerezolvate.
Fuga fostului sef militar al sarbilor din Bosnia, Ratko Mladici, cautat pentru genocid de justitia internationala si pentru masacrarea a mii de musulmani bosniaci in 1995, reprezinta un obstacol serios in calea imbunatatirii relatiilor dintre Belgrad si Sarajevo. La fel de problematica este si soarta refugiatilor in urma conflictului din 1992-1995.
Problemele trecutului impiedica, de asemenea, dezvoltarea relatiilor dintre Serbia si Croatia. Plangerea croata depusa la Curtea Internationala de Justitie (CIJ), in care Serbia este acuzata de genocid pentru rolul sau din razboiul pentru independenta Croatiei (1991-1995), si replica pe care o are in vedere Belgradul, face putin probabila ameliorarea relatiilor bilaterale.
In plus, recunoasterea Kosovo de catre mai multe tari din Balcani, cum ar fi Croatia, Muntenegru sau Macedonia, a afectat serios o apropiere politica a Serbiei de tarile vecine.
Balcanii nu sunt o regiune, comenta, dezamagit, Predrag Simici, un profesor universitar sarb, in cotidianul Blit. Balcanii, adauga el, sunt formati din "elemente care nu sunt legate intre ele". "Singurul lucru pe care il avem in comun este dorinta de integrare in UE. Singurul lucru care ne impiedica sa ne intoarcem la trecut este viitorul european comun", a insistat profesorul sarb.
De la incheierea razboiului, Bosnia este formata din Republica Srpska si Federatia croato-musulmana, doua entititati unite prin institutii centrale slabe.
In plus, la Sarajevo domina temerile in legatura cu o eventuala desprindere a Republicii Srpska de Bosnia-Hertegovina. In acest context, vizita efectuata de presedintele Tadici la Pale, neglijand capitala Sarajevo, care se afla la doar cativa kilometri, a atins din nou sensibilitatile autoritatilor musulmane si croate din Bosnia, in privinta respectarii Acordului de la Dayton. Aceste acorduri, semnate in noiembrie 1995, au pus capat razboiului din Bosnia si au stabilit infiintarea Bosniei-Hertegovina.
"Serbia, ca tara semnatara a Acordurilor de la Dayton, respecta integritatea teritoriala actuala a Bosniei si nu o va ameninta in niciun fel", a subliniat, joi seara, presedintele Tadici.
Un analist politic bosniac, Srecko Latal, ii reproseaza insa lui Tadici o ambiguitate persistenta in privinta Bosniei, pe care o vede "nu doar ca un stat vecin" si considera Republica Srpska "ca fiind o provincie a Serbiei". Aceasta atitudine, sustine el, se poate explica prin faptul ca "ideea unei Serbii mari", care sa-i adune pe toti sarbii din Balcani in acelasi stat, "este inca vie" in randul electoratului nationalist din Serbia.
In plus, analistul bosniac denunta faptul ca Serbia nu a renuntat la ambiguitate cu Bosnia, asa cum a procedat Zagrebul in privinta croatilor din Bosnia, afirmand ca "Bosnia este tara lor, nu Croatia".
Cu toate acestea, presedintele sarb Boris Tadici a lansat joi un apel la intensificarea contactelor intre tarile din regiune, fara care nu pot fi rezultate problemele urgente. Mana intinsa de liderul de la Belgrad pentru cooperarea regionala este, totusi, pusa sub semnul intrebarii de numeroasele diferende din anii '90, inca nerezolvate.
Fuga fostului sef militar al sarbilor din Bosnia, Ratko Mladici, cautat pentru genocid de justitia internationala si pentru masacrarea a mii de musulmani bosniaci in 1995, reprezinta un obstacol serios in calea imbunatatirii relatiilor dintre Belgrad si Sarajevo. La fel de problematica este si soarta refugiatilor in urma conflictului din 1992-1995.
Problemele trecutului impiedica, de asemenea, dezvoltarea relatiilor dintre Serbia si Croatia. Plangerea croata depusa la Curtea Internationala de Justitie (CIJ), in care Serbia este acuzata de genocid pentru rolul sau din razboiul pentru independenta Croatiei (1991-1995), si replica pe care o are in vedere Belgradul, face putin probabila ameliorarea relatiilor bilaterale.
In plus, recunoasterea Kosovo de catre mai multe tari din Balcani, cum ar fi Croatia, Muntenegru sau Macedonia, a afectat serios o apropiere politica a Serbiei de tarile vecine.
Balcanii nu sunt o regiune, comenta, dezamagit, Predrag Simici, un profesor universitar sarb, in cotidianul Blit. Balcanii, adauga el, sunt formati din "elemente care nu sunt legate intre ele". "Singurul lucru pe care il avem in comun este dorinta de integrare in UE. Singurul lucru care ne impiedica sa ne intoarcem la trecut este viitorul european comun", a insistat profesorul sarb.
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului AFP: Tarile din Balcani se desprind cu greu de trecut.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului AFP: Tarile din Balcani se desprind cu greu de trecut.