Analistii politici nu au facut pronosticuri asupra rezultatelor votului, dar putini se asteapta la repetarea violentelor care au urmat alegerilor din 5 aprilie, marcate de acuzatii de frauda. Impactul acelor alegeri, ca si al scrutinului de miercuri, depaseste granitele fostei republici sovietice cu patru milioane de locuitori, ascunzand o competitie geopolitica nemiloasa, comenteaza Wall Street Journal, citat de NewsIn.
Vladimir Voronin, presedintele in exercitiu al tarii si probabil viitorul presedinte al Parlamentului, s-a reorientat clar spre est dupa evenimentele din aprilie, cand protestatarii i-au luat asalt biroul si cladirea Parlamentului. El a acuzat Romania vecina ca a provocat revoltele intr-o incercare de lovitura de stat si a respins criticile Uniunii Europene la adresa modului cum a gestionat evenimentele, in care sute de sustinatori ai opozitiei au fost inchisi si cel putin doua persoane au murit.
Voronin, fost ministru de interne in Moldova sovietica, a fost la Moscova in iunie, unde a fost primit calduros si i s-a promis un imprumut de 500 de milioane de dolari pentru proiecte de infrastructura. Conditiile imprumutului nu au fost facute publice si nu este clar daca oferta va mai fi valabila, in cazul in care comunistii nu vor mai fi la putere. Acest lucru ii pune pe moldoveni in fata perspectivei de a pierde acesti bani, nevotandu-i pe comunisti, si de a se baza pe Occident, in special pe Fondul Monetar International, pentru a ajuta la relansarea economiei.
Luni, Voronin a negat acuzatiile ca banii de la Moscova sunt insotiti de un pret politic, intr-un interviu acordat agentiei ruse Interfax. El a spus ca Moscova nu a pus nicio conditie, "spre deosebire de anumite organizatii internationale". Voronin nu a spus la cine anume se refera.
Saptamana trecuta, si China si-a plasat greutatea in spatele lui Voronin, cand China Overseas Engineering Group Co. a semnat un memorandum de intelegere pentru un imprumut de un miliard de dolari in proiecte de infrastructura.
Impreuna, banii promisi de Moscova si Beijing reprezinta 37% din PIB-ul anual al Moldovei si mult mai mult decat sumele oferite de institutiile occidentale precum FMI. UE nici nu a incercat sa egaleze ofertele Rusiei si Chinei, dar a trimis o serie de oficiali sa incurajeze Chisinaul sa organizeze alegeri libere. Un oficial FMI din Moldova a spus ca o misiune a fondului este asteptata la Chisinau pentru a negocia un nou imprumut imediat ce va fi format noul guvern.
Interesul Chinei in Moldova, care este situata departe de ea si are putine resurse naturale, a creat surprindere in randul diplomatilor de la Chisinau. Dar acestia spun ca Beijingul a avut mult timp o relatie apropiata cu guvernul lui Voronin, unul dintre ultimele din Europa care se mai numesc comuniste. China Overseas Engineering Group nu a putut raspuns telefoanelor Wall Street Journal pentru a comenta, iar Ambasada chineza de la Chisinau nu a putut fi contactata.
Interesul Rusiei in Moldova este, pe de alta parte, evident. Moscova este decisa sa isi apere zona de influenta si a vazut in protestele din aprilie materializarea a ceea ce considera tendinte expansioniste ale Romaniei, a explicat Serghei Markov, directorul Institutului de Studii politice de la Moscova. Markov este de parere ca cele doua oferte de imprumut nu indica vreo rivalitate intre Moscova si Beijing. "Nu as fi surprins ca Rusia sa le fi cerut chinezilor sa ofere bani moldovenilor, pentru ca ambele tari sunt interesate sa inverseze aceasta tendinta de occidentalizare a regiunii", a spus el.
R.Moldova, un punct de tensiune dintre Rusia si Occident
Republica Moldova, un punct de tensiune intre Rusia si Occident, voteaza din nou miercuri, pentru a-si alege directia, comenteaza Financial Times, in timp ce BBC subliniaza ca tara este la fel de divizata ca intotdeauna.
La trei luni dupa violentele postelectorale din aprilie, moldovenii se intorc la urne pentru un vot care va stabili, probabil, daca cea mai saraca tara din Europa se va orienta mai degraba spre Moscova sau spre Bruxelles si Washington pentru ajutor economic si sustinere politica.
Pe de o parte, Moscova incearca sa atraga Chisinaul mai mult in sfera sa de influenta, in timp ce Statele Unite si Uniunea Europeana exercita presiuni pentru ca fosta republica sovietica sa se indrepte in directia opusa. Pozitia tarii este complicata si de diviziunile interne profunde, dintre Guvernul central si Transnistria.
Populatia este divizata intre intre cei care vorbesc romaneste si minoritatea rusofona. "Republica Moldova vrea sa fie doar putin insarcinata", explica Mihail Furmuzal, guvernatorul provinciei autonome Gagauzia. "Vrea putina integrarea europeana, putin CSI, putina democratia si putina respectare a drepturilor omului, iar aceasta incertitudine impiedica progresul tarii".
Potrivit BBC, moldovenii voteaza pe fondul unor incertitudini profunde. Nu este clar daca partidele de opozitie pot obtine suficienta sustinere pentru a ajunge la putere, iar unele sondaje sugereaza ca ar trebui sa intre intr-o coalitie cu comunistii pentru a face acest lucru.
"Principalul obstacol pentru stabilitatea politica este ca cele doua parti ar putea fi nevoite sa intre intr-o coalitie. Dar relatia dintre comunisti si restul este atat de inveninata de ceea ce s-a intamplat in aprilie, incat este greu de imaginat cum s-ar intampla acest lucru", a spus Igor Botan, de la Asociatia pentru Democratie Participativa de la Chisinau.
Vladimir Voronin, presedintele in exercitiu al tarii si probabil viitorul presedinte al Parlamentului, s-a reorientat clar spre est dupa evenimentele din aprilie, cand protestatarii i-au luat asalt biroul si cladirea Parlamentului. El a acuzat Romania vecina ca a provocat revoltele intr-o incercare de lovitura de stat si a respins criticile Uniunii Europene la adresa modului cum a gestionat evenimentele, in care sute de sustinatori ai opozitiei au fost inchisi si cel putin doua persoane au murit.
Voronin, fost ministru de interne in Moldova sovietica, a fost la Moscova in iunie, unde a fost primit calduros si i s-a promis un imprumut de 500 de milioane de dolari pentru proiecte de infrastructura. Conditiile imprumutului nu au fost facute publice si nu este clar daca oferta va mai fi valabila, in cazul in care comunistii nu vor mai fi la putere. Acest lucru ii pune pe moldoveni in fata perspectivei de a pierde acesti bani, nevotandu-i pe comunisti, si de a se baza pe Occident, in special pe Fondul Monetar International, pentru a ajuta la relansarea economiei.
Luni, Voronin a negat acuzatiile ca banii de la Moscova sunt insotiti de un pret politic, intr-un interviu acordat agentiei ruse Interfax. El a spus ca Moscova nu a pus nicio conditie, "spre deosebire de anumite organizatii internationale". Voronin nu a spus la cine anume se refera.
Saptamana trecuta, si China si-a plasat greutatea in spatele lui Voronin, cand China Overseas Engineering Group Co. a semnat un memorandum de intelegere pentru un imprumut de un miliard de dolari in proiecte de infrastructura.
Impreuna, banii promisi de Moscova si Beijing reprezinta 37% din PIB-ul anual al Moldovei si mult mai mult decat sumele oferite de institutiile occidentale precum FMI. UE nici nu a incercat sa egaleze ofertele Rusiei si Chinei, dar a trimis o serie de oficiali sa incurajeze Chisinaul sa organizeze alegeri libere. Un oficial FMI din Moldova a spus ca o misiune a fondului este asteptata la Chisinau pentru a negocia un nou imprumut imediat ce va fi format noul guvern.
Interesul Chinei in Moldova, care este situata departe de ea si are putine resurse naturale, a creat surprindere in randul diplomatilor de la Chisinau. Dar acestia spun ca Beijingul a avut mult timp o relatie apropiata cu guvernul lui Voronin, unul dintre ultimele din Europa care se mai numesc comuniste. China Overseas Engineering Group nu a putut raspuns telefoanelor Wall Street Journal pentru a comenta, iar Ambasada chineza de la Chisinau nu a putut fi contactata.
Interesul Rusiei in Moldova este, pe de alta parte, evident. Moscova este decisa sa isi apere zona de influenta si a vazut in protestele din aprilie materializarea a ceea ce considera tendinte expansioniste ale Romaniei, a explicat Serghei Markov, directorul Institutului de Studii politice de la Moscova. Markov este de parere ca cele doua oferte de imprumut nu indica vreo rivalitate intre Moscova si Beijing. "Nu as fi surprins ca Rusia sa le fi cerut chinezilor sa ofere bani moldovenilor, pentru ca ambele tari sunt interesate sa inverseze aceasta tendinta de occidentalizare a regiunii", a spus el.
R.Moldova, un punct de tensiune dintre Rusia si Occident
Republica Moldova, un punct de tensiune intre Rusia si Occident, voteaza din nou miercuri, pentru a-si alege directia, comenteaza Financial Times, in timp ce BBC subliniaza ca tara este la fel de divizata ca intotdeauna.
La trei luni dupa violentele postelectorale din aprilie, moldovenii se intorc la urne pentru un vot care va stabili, probabil, daca cea mai saraca tara din Europa se va orienta mai degraba spre Moscova sau spre Bruxelles si Washington pentru ajutor economic si sustinere politica.
Pe de o parte, Moscova incearca sa atraga Chisinaul mai mult in sfera sa de influenta, in timp ce Statele Unite si Uniunea Europeana exercita presiuni pentru ca fosta republica sovietica sa se indrepte in directia opusa. Pozitia tarii este complicata si de diviziunile interne profunde, dintre Guvernul central si Transnistria.
Populatia este divizata intre intre cei care vorbesc romaneste si minoritatea rusofona. "Republica Moldova vrea sa fie doar putin insarcinata", explica Mihail Furmuzal, guvernatorul provinciei autonome Gagauzia. "Vrea putina integrarea europeana, putin CSI, putina democratia si putina respectare a drepturilor omului, iar aceasta incertitudine impiedica progresul tarii".
Potrivit BBC, moldovenii voteaza pe fondul unor incertitudini profunde. Nu este clar daca partidele de opozitie pot obtine suficienta sustinere pentru a ajunge la putere, iar unele sondaje sugereaza ca ar trebui sa intre intr-o coalitie cu comunistii pentru a face acest lucru.
"Principalul obstacol pentru stabilitatea politica este ca cele doua parti ar putea fi nevoite sa intre intr-o coalitie. Dar relatia dintre comunisti si restul este atat de inveninata de ceea ce s-a intamplat in aprilie, incat este greu de imaginat cum s-ar intampla acest lucru", a spus Igor Botan, de la Asociatia pentru Democratie Participativa de la Chisinau.
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Moldovenii au ales intre banii promisi de rusi si chinezi si cei pe care ii spera de la Vest.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Moldovenii au ales intre banii promisi de rusi si chinezi si cei pe care ii spera de la Vest.