Primul mandat al presedintelui Mahmoud Ahmadinejad nu a fost marcat doar de tiradele sale antioccidentale si antiisraeliene, ci si de o crestere a somajului, care a ajuns la 12,5% la inceputul anului 2009, fata de 10,5% cu patru ani mai devreme, transmite AFP, citata de NewsIn.

Adversarii presedintelui il acuza ca a delapidat veniturile tarii, a patra mare exportatoare de petrol din lume, injectandu-le masiv in consumul intern. "Guvernul a incasat intre 60 si 65 de miliarde de dolari pe an, dar Ahmadinejad nu a facut decat sa lanseze sloganuri", a declarat economistul Moussa Ghaninejad.

Rivalii presedintelui in exercitiu la scrutinul din 12 iunie au promis o noua politica economica pentru a pune capat degradarii situatiei, acordand un rol mai mare sectorului privat. Dar economistul Moussa Ghaninejad considera ca scaderea veniturilor din petrol, care reprezinta peste 50% din bugetul statului, va fi principalul handicap pentru viitorul presedinte.

In ultimii patru ani, Iranul a exportat petrol si gaze in valoare de 272 de miliarde de dolari, fata de 172,5 miliarde in cei opt ani de presedintie a reformatorului Mohammad Khatami.

(1997-2005). Insa aceasta crestere a veniturilor, datorata cresterii vertiginoase a preturilor petrolului pe pietele internationale, a fost insotita de o inflatie puternica la produsele de prima necesitate, asa incat un iranian din cinci traieste sub pragul de saracie.

Economistul Said Leylaz considera ca principala problema este "stagnarea economica si deficitul bugetar". "In ultimii patru ani, cresterea investitiilor a fost mai mica decat cresterea economica, ceea ce este periculos", a explicat el. Stabilitatea si "economia liberala care incurajeaza sectorul privat" sunt singurele mijloace pentru a sustine cresterea, potrivit lui.

Sarcina viitorului presedinte va fi grea, in masura in care confruntarea dintre Iran si comunitatea internationala, din cauza programului sau nuclear, a izolat tara de investitiile si tehnologia occidentalilor in sectorul hidrocarburilor. De patru ani, marile companii occidentale si-au inghetat proiectele energetice din Iran.

Leylaz crede ca "sloganurile de justitie economica" ale lui Ahmadinejad sunt corecte, dar masurile pe care le-a luat pentru a le aplica au fost "de amator". Imprumuturile enorme cu dobanda mica distribuite in tara au epuizat resursele bancare, fara a fi folosite in mod judicios. Si scaderea ratei dobanzilor bancare a avut efecte nefaste, mai ales cand acestea erau mai mici decat inflatia.

"Unii au obtinut imprumuturi la 10% si le-au vandut altora cu o dobanda de peste 25%. O asemenea coruptie nu a existat niciodata, in toata istoria bancara", a spus Leylaz.

Ahmadinejad si-a aparat insa programul economic, insistand asupra "stabilitatii" economiei iraniene, prin comparatie cu cea mondiala, si afirmand ca inflatia locala se explica in parte prin cresterea preturilor mondiale.

Singurul programul bine primit de economisti a fost cel de acordare de imprumuturi cu dobanzi mici pentru constructia de locuinte, potrivit lui Ghaninejad.