Partidul pentru Libertate (PVV) al deputatului olandez de extrema-dreapta Geert Wilders a obtinut 16,9% din voturi in Olanda, potrivit rezultatelor partiale, dupa numararea a 92,1% din buletinele de vot. PVV, care a participat pentru prima data la alegerile europene, a obtinut patru fotolii din totalul de 25 puse in joc de Olanda pentru PE. Formatiunea ocupa a doua pozitie, in urma partidului crestin-democrat CDA, al premierului Jan Peters Balkenende (20%) si inaintea partidului laburist PvdA (12.2%), membru al coalitie guvernamentale, relateaza NewsIn, citand AFP.
CDA a pierdut 4,4% din voturi si doua fotolii fata de europenele din 2004, obtinand cinci mandate. Si PvdA, care primise 23,6% din sufragii in 2004, a obtinut joi un rezultat mai slab, trecand de la sapte la trei mandate.
Olandezii sunt primii care publica rezultatele alegerilor, chiar daca acest lucru incalca normele europene, care prevad ca primele rezultate trebuie anuntate duminica seara, pentru ca alegatorii din alte tari sa nu fie influentati. In acest stat fondator UE, rata de participare s-a ridicat numai la 36,5%.
In Marea Britanie, sectiile de votare s-au inchis la 22.00 ora locala (24 ora Romaniei), dar rezultatele vor fi anuntate duminica. Sondajele anunta o infrangere zdrobitoare pentru laburistii premierului Gordon Brown, a carui supravietuire politica pare legata de rezultatele alegerilor europene si locale, organizate simultan joi.
Presiunea s-a accentuat asupra sefului Guvernului dupa anuntarea demisiei ministrului muncii si pensiilor, James Purnell, care i-a cerut lui Brown sa procedeze la fel. Anuntul a fost facut la inchiderea sectiilor de votare. El a fost al cincilea ministru care a demisionat in ultimele trei zile, dar niciunul dintre primii patru nu a cerut deschis demisia premierului.
In intreaga Europa se anunta o rata scazuta de participare la vot, dupa ce in 2004 numai 45,4% dintre alegatori s-au prezentat la urne si in pofida apelurile lansate joi de presedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso sau de seful statului francez Nicolas Sarkozy. Aproape doua treimi dintre europeni (64%) se declara putin sau deloc interesati de scrutinul de duminica, potrivit unui sondaj publicat vineri in Franta.
Lipsa unei mize europene clare pentru acest scrutin si dificultatile pe care le intampina opinia publica in a intelege ce fac europarlamentarii contribuie la aceasta lipsa de interes.
Progresul inregistrat in unele tari de partidele de extrema-dreapta, antieuropene sau populiste, se anunte drept o alta lectie posibila a alegerilor care au loc intr-un context al crizei economice si sociale exacerbate. Acesta ar putea fi cazul in special in Marea Britanie si in Europa de Est.
Mario Telo, presedintele Institutului de studii europene din cadrul Universitatii libere din Bruxelles, considera ca "acest risc exista, la fel ca in anii '30, desi diferenta este ca un succes al extremei-drepte nu va avea un efect politic direct". Dar acest fenomen "va demonstra ca criza politicii nationale este grava", spune el.
Sondajele anunta o victorie a dreptei in Europa, stanga nereusind sa se mobilizeze, in pofida crizei si a faptului ca in multe tari este in opozitie. In Parlamentul European, conservatorii vor fi principala forta politica, potrivit unui studiu dat publicitatii joi. Ei ii vor devansa pe socialisti si pe liberali.
In total, circa 388 de milioane de europeni sunt chemati la vot, pentru ai alegere pe cei 736 de membri ai PE. Dupa olandezi si britanici, vineri si sambata va fi randul irlandezilor si cehilor, letonilor, slovacilor, maltezilor si cipriotilor.
19 din cele 27 de tari membre UE vor vota duminica. Prima estimare a culorii politice a urmatorului legislativ european urmeaza sa fie anuntata in jurul orei 20.30 GMT (23.30 ora Romaniei).
CDA a pierdut 4,4% din voturi si doua fotolii fata de europenele din 2004, obtinand cinci mandate. Si PvdA, care primise 23,6% din sufragii in 2004, a obtinut joi un rezultat mai slab, trecand de la sapte la trei mandate.
Olandezii sunt primii care publica rezultatele alegerilor, chiar daca acest lucru incalca normele europene, care prevad ca primele rezultate trebuie anuntate duminica seara, pentru ca alegatorii din alte tari sa nu fie influentati. In acest stat fondator UE, rata de participare s-a ridicat numai la 36,5%.
In Marea Britanie, sectiile de votare s-au inchis la 22.00 ora locala (24 ora Romaniei), dar rezultatele vor fi anuntate duminica. Sondajele anunta o infrangere zdrobitoare pentru laburistii premierului Gordon Brown, a carui supravietuire politica pare legata de rezultatele alegerilor europene si locale, organizate simultan joi.
Presiunea s-a accentuat asupra sefului Guvernului dupa anuntarea demisiei ministrului muncii si pensiilor, James Purnell, care i-a cerut lui Brown sa procedeze la fel. Anuntul a fost facut la inchiderea sectiilor de votare. El a fost al cincilea ministru care a demisionat in ultimele trei zile, dar niciunul dintre primii patru nu a cerut deschis demisia premierului.
In intreaga Europa se anunta o rata scazuta de participare la vot, dupa ce in 2004 numai 45,4% dintre alegatori s-au prezentat la urne si in pofida apelurile lansate joi de presedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso sau de seful statului francez Nicolas Sarkozy. Aproape doua treimi dintre europeni (64%) se declara putin sau deloc interesati de scrutinul de duminica, potrivit unui sondaj publicat vineri in Franta.
Lipsa unei mize europene clare pentru acest scrutin si dificultatile pe care le intampina opinia publica in a intelege ce fac europarlamentarii contribuie la aceasta lipsa de interes.
Progresul inregistrat in unele tari de partidele de extrema-dreapta, antieuropene sau populiste, se anunte drept o alta lectie posibila a alegerilor care au loc intr-un context al crizei economice si sociale exacerbate. Acesta ar putea fi cazul in special in Marea Britanie si in Europa de Est.
Mario Telo, presedintele Institutului de studii europene din cadrul Universitatii libere din Bruxelles, considera ca "acest risc exista, la fel ca in anii '30, desi diferenta este ca un succes al extremei-drepte nu va avea un efect politic direct". Dar acest fenomen "va demonstra ca criza politicii nationale este grava", spune el.
Sondajele anunta o victorie a dreptei in Europa, stanga nereusind sa se mobilizeze, in pofida crizei si a faptului ca in multe tari este in opozitie. In Parlamentul European, conservatorii vor fi principala forta politica, potrivit unui studiu dat publicitatii joi. Ei ii vor devansa pe socialisti si pe liberali.
In total, circa 388 de milioane de europeni sunt chemati la vot, pentru ai alegere pe cei 736 de membri ai PE. Dupa olandezi si britanici, vineri si sambata va fi randul irlandezilor si cehilor, letonilor, slovacilor, maltezilor si cipriotilor.
19 din cele 27 de tari membre UE vor vota duminica. Prima estimare a culorii politice a urmatorului legislativ european urmeaza sa fie anuntata in jurul orei 20.30 GMT (23.30 ora Romaniei).
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Maratonul alegerilor europene a inceput marcat de absenteism si de un prim succes al extremei-drepte.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Maratonul alegerilor europene a inceput marcat de absenteism si de un prim succes al extremei-drepte.