"Principalul depozit a fost avariat grav de ceea ce pare sa fi fost obuze cu fosfor", a declarat Holmes, la New York. "Cei de la fata locului nu au nicio indoiala ca au fost (obuze cu fosfor - n.red.). Daca vreti o confirmare, la fel cred si eu", a adaugat el.
Mai multi oficiali occidentali spun ca fosforul alb nu este interzis in mod precis, insa o conventie internationala din 1983 interzice folosirea de arme incendiare impotriva civililor.
"Daca lovesc oameni, provoaca arsuri ingrozitoare, iar daca lovesc cladiri, acestea iau foc; de aceea spun ca nu ar trebui folosite in astfel de circumstante, chiar daca sunt sau nu interzise", a declarat Holmes.
Israelul a refuzat sa faca vreo declaratie cu privire la munitia pe care o foloseste in Gaza, insa Tsahalul (armata israeliana) a confirmat in 2006 ca a folosit obuze cu fosfor in timpul razboiului impotriva gruparii libaneze Hezbollah.
Cladirea atacata joi apartine agentiei UNRWA pentru refugiatii palestinieni, din cadrul ONU. Un alt atac a fost lansat asupra unui centru de pregatire vocationala, a declarat Holmes. In total, trei persoane au fost ranite in cele doua operatiuni.
Amnesty International: Atacul israelian asupra cladirii ONU ar putea fi o crima de razboi
Operatiunea israeliano-palestinian a inceput la 27 decembrie 2008, cand statul israelian a atacat teritoriul palestinian pentru a opri tirurile cu rachete lansate de gruparea islamista Hamas. Premierul Ehud Olmert a prezentat scuze lui Ban Ki-moon pentru atacul asupra agentiei ONU, insa a adaugat ca s-a actionat ca raspuns la tirurile palestiniene.
Directorul UNRWA pentru operatiunile din Gaza, John Ging, a declarat prin videoconferinta de la depozitul bombardat ca grupul de legatura israelian nu a informat agentia, in timpul unei intalniri la Tel Aviv, ca ar exista militanti in cladire. "Ei sustin ca militanti atacau din zona, dar nu era niciun militant si nu s-a tras din cladiri. Aceasta este pozitia oficiala a autoritatilor israeliene care lucreaza cu noi", a declarat Ging.
Consiliul de Securitate al ONU a fost informat cu privire la bombardament de Haile Menkerios, seful departamentului politic al Natiunilor Unite, ai carui membri si-au exprimat "ingrijorarea" fata de situatie, potrivit ambasadorului francez Jean-Maurice Ripert.
"Le cerem tuturor partilor sa respecte legile umanitare si sa asigure protectia civililor", a declarat Ripert in numele Consiliului, pe care il prezideaza in luna ianuarie. Consiliul de Securitate nu a dat publicitatii nicio declaratie scrisa.
Adunarea Generala, formata din 192 de membri, a lansat o sesiune speciala de discutii despre Gaza. Potrivit diplomatiilor, in timpul intalnirii ar urma sa fie adoptata o rezolutie fara caracter de constrangere, care sa ceara implementarea deciziei Consiliului pentru un armistitiu imediat, luata la 8 ianuarie.
Majoritatea membrilor Adunarii ii sustin pe palestinieni si critica Israelul. Presedintele Adunarii, Miguel D'Escoto, a respins obiectiile Israelului, care sustinea ca intalnirea nu ar trebui sa aiba loc pentru ca de aceasta problema se ocupa Consiliul de Securitate.
D'Escoto, originar din Nicaragua care a acuzat Israelul de "apartheid" sau segregatie rasiala, a declarat ca Adunarea trebuie sa ia pozitie, deoarece rezolutia Consiliului nu a reusit nici sa obtina un armistitiu, nici deschiderea punctelor de trecere a ajutoarelor umanitare spre Gaza. La randul sau, ambasadorul palestinian Riyad Mansur a declarat ca, daca nu se va ajunge la un armistitiu, va incerca sa obtina o rezolutie obligatorie, care sa forteze Israelul sa respecte capitolul sapte din Carta ONU. Statele Unite ar putea vota impotriva unei astfel de rezolutii.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Cladirea ONU din Fasia Gaza, atacata cu obuze cu fosfor.