Ceremonia tortei, pretins simbol al fratiei intre popoare si marcata in aceste zile de ample proteste fata de situatia din Tibet, este de fapt o mostenire lasata de nazism olimpismului modern, relateaza "The Independent". Desi torta a fost intr-adevar aprinsa pentru prima oara la editia din 1928, de la Amsterdam, traditia de organizare a unei stafete a aparut abia la initiativa lui Carl Diem, presedintele Comitetului de Organizare a Olimpiadei din 1936, de la Berlin.
Om al sportului care nu milita in Partidul Nazist, dar care s-a dovedit extrem de adaptabil in acele vremuri intunecate, Diem i-a propus lui Jesef Goebbels, raspunzator de acoperirea mediatica a Jocurilor, ideea ca 3.422 de tineri alergatori arieni, membri ai Tineretului Hitlerist, sa poarte torte aprinse pe un traseu de 3,422 de km de la Templul Herei de la Muntele Olimp pana la stadionul din Berlin, aminteste "The Independent".
Dupa cum era de asteptat, conceptul a fost cu usurinta adoptat de nazisti, care adorau mitologia pagana si considerau Grecia antica un inaintas al celui de-al Treilea Reich. Iar grecii din antichitate priveau focul ca avand origini divine si mentineau permanent flacarile aprinse in templele lor.
Totodata, Diem a preluat traditia jocurilor din Antichitate pentru a reproduce aprinderea Flacarii Olimpice printr-un sistem de oglinzi. Grecul Konstantin Kondyllis a fost primul care a scos torta din templul din Olympia. Ea a parcurs, in mod convenabil, tari precum Bulgaria, Ungaria sau Austria, unde nazistii doreau sa-si extinda influenta si care urmau dealtfel sa fie in curand ocupate de Germania. In Ungaria, muzicienii de etnie roma, care in scurta vreme aveau sa fie trimisi in lagare de extrerminare, au insotit torta cu cantecele lor.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Stafeta tortei olimpice este o mostenire nazista.