Astazi, in momentul vizitei cancelarului german Angela Merkel in Romania, satul este un punct de referinta in materie de turism durabil si de prezervare a patrimoniului, datorita catorva germani care au ramas si noilor sai locuitori romani, intre care mai multi etnici romi, relateaza MEDIAFAX, citand AFP.

In 2009, 11.000 de turisti din intreaga lume au venit sa descopere biserica fortificata din Viscri, care face parte din patrimoniul mondial UNESCO, si casele cu fatade pastelate.

Prabusirea comunismului si a restrictiilor de calatorie, dupa ani de zile, au contribuit la golirea satului de romani de origine germana.
"In ianuarie 1990 erau 300, iar in decembrie doar 68", a declarat Caroline Fernolend, una dintre femeile saxone ramase in acest burg cu 400 de locuitori.

Dupa ce au fost abandonate, casele au inceput sa intre in paragina, iar satul a fost amenintat cu disparitia.

"Ulterior, romii care tariesc la periferie au ocupat unele dintre aceste case traditionale si au invatat sa le restaureze", continua Fernolend, vicepresedinta Fundatiei Mihai Eminescu, a carei misiune este conservarea mostenirii culturale, prin sustinerea activitatilor economice durabile pentru locuitori.

  • Turismul rural

Incurajati sa dezvolte turismul rural prin intermediul odailor si meselor pentru oaspeti sau a plimbarilor cu trasura, actualii locuitori, atat romi romani, cat si persoane care nu sunt romi, etnici maghiari sau germani au readus satul la viata.

"Am inceput cu o camera de oaspeti. Astazi avem trei. Turistii apreciaza bucataria traditionala, branza facuta cu lapte de la oile noastre", au declarat Maria si Eugen Panait, care obtin, in acest fel, un venit decent.

Maria le incurajeaza pe femeile din sat sa isi rotunjeasca veniturile tricotand ciorapi de lana, vanduti in Germania, chiar daca din cauza crizei comenzile au scazut de la 12.000 la 2.000 de perechi pe an. Fundatia Eminescu contribuie, de asemenea, la renasterea artizanatului.

  • Povesti

Gheorghe Lascu, in varsta de 47 de ani, a urmat meseria bunicului lui si produce caramida si tigla traditionale.

Intr-un cuptor impunator, incalzit cu foc de lemne ziua si noaptea timp de aproape o saptamana, el isi "coace" productia, destinata renovarii caselor saxone din imprejurimi.

Gheorghe si sotia sa, Dorina, fac caramizi si tigle cu mana, cu pamant din Viscri, dintre cel mai bun, potrivit expertilor britanici care le ofera consultanta.

"Daca nu am fi avut acest lucru, am fi trait greu", a declarat Gheorghe, "mandru" de meseria si casa lui, aflata aproape de atelier.

Doi frati, Matei, in varsta de 32 de ani, si Istvan Gabor, in varsta de 28 de ani, sunt fierari, o meserie invatata de la bunicul lor. In atelierul lor, ei fabrica balamale, lacate si candelabre.

Sunt printre putinii din sat care afirma ca sunt romi, "chiar daca, inainte de etnie, suntem mai ales oameni", a declarat unul dintre ei.

Potrivit Fundatiei Eminescu, o mare parte dintre locuitorii din Viscri refuza sa isi recunoasca apartenenta la etnia roma, de teama stereotipurilor negative, desi satul constituie un exemplu pozitiv de cooperare intre comunitati.

In Romania, dintr-un total estimat de 2,5 milioane, doar 530.000 de persoane s-au declarat romi, in cadrul unui recensamant, de teama de a fi discriminati, potrivit unor organizatii neguvernamentale.

"Suntem mandri ca produsele noastre de fierarie sunt utilizate de Biserica din Viscri", care face parte din patrimoniul umanitatii, au declarat fratii Gabor, care afirma ca sunt "romi traditionali".