Foreign Policy prezinta cazul particular al episcopului de Münster, Clemens August Count von Galen, care nu a reusit sa incrimineze politica nazista de eutanasiere o crima impotriva umanitatii.
Desi initial, Galen s-a opus Socialismului National din motive ecleziastice, in 1936, pentru prima oara a formulat un soi de rezistenta impotriva unui regim nedrept motivat de drepturile omului si de libertatea constiiintei, scrie Adevarul. Patru saptamani mai tarziu, Galen a condamnat in mod direct regimul si acoplitii acestuia, Gestapo-ul: "Fiecare cetatean german este complet lipsit de protectie si de aparare in fata superioritatii fizice manifestate de Gestapo." Din acesl moment, Galen nu mai apara doar drepturile Bisericii, ci si drepturile omului si demnitatea umana, initiativa sa conducand la o stopare temporara a programului de ucidere.
Toate predicile episcopului Galen impotriva eutanasierii au pus pe ganduri cancelaria Reich-ului, care dorea sa-l spanzure si sa faca din acest un exemplu. Insa, potrivit aceleiasi surse, Clemens August Count von Galen nu a pomenit nimic de persecutarea evreilor, de legile de la Nuremberg, Kristallnacht sau despre Holocaust, toate aceste nereguli desfasurandu-se sub ochii „Papei lui Hitler"
- Evreii din Germania furiosi ca Papa Benedict rescrie istoria
Potrivit The Time, pontificatul lui Eugenio Pacelli, care a condus Biserica Catolica din 1939 pana in 1958, dupa ce a fost nuntiu apostolic la Berlin, in momentul sosirii lui Hitler la putere, ramane foarte contestat. Papa Pius al XII-lea este acuzat ca a pastrat tacerea in privinta Holocaustului in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Din acest motiv, beatificarea sa se afla intr-un punct mort de mai multi ani, in asteptarea semnarii decretului de catre Benedict al XVI-lea.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Biserica "a inchis ochii" in fata genocidului lui Hitler.