"Stim deja ca ei practicau canibalismul", a declarat Jose Maria Bermudez de Castro, directorul sitului arheologic din Atapuerca, considerat unul dintre cele mai importante din Europa, inscris in anul 2000 in Patrimoniul mondial UNESCO.
Cercetarea acestor fosile a relevat faptul ca primii europeni apelau la antropofagie pentru a se hrani si nu in scopuri ritualice, ca isi mancau rivalii dupa ce ii omorau si ca preferau, de regula, carnea copiilor si a adolescentilor din triburile rivale.
"Acesta este primul caz de canibalism, bine documentat, din istoria umanitatii, dar asta nu inseama neaparat ca este si cel mai vechi", a subliniat Bermudez de Castro.
Fosilele din situl arheologic numit "Gran dolina" au fost gasite imprastiate, rupte, fragmentate si amestecate cu resturile altor animale, precum cai, caprioare, rinoceri si altele care erau vanate si mancate de oamenii preistorici.
Aceste fosile umane prezentau, ca si cele de animale, urme de lovituri facute cu cutite de piatra, urme de transare si reunesc toate elementele caracteristice ale unei acumulari de oase ale victimelor care au fost consumate de alte fiinte umane.
"Aceste elemente conduc la concluzia unui tip de canibalism gastronomic si nu ritualic, deoarece ei nu posedau capacitatea de a crea simboluri a omului modern", a explicat cercetatorul spaniol.
Cercetarea acestor fosile a relevat faptul ca primii europeni apelau la antropofagie pentru a se hrani si nu in scopuri ritualice, ca isi mancau rivalii dupa ce ii omorau si ca preferau, de regula, carnea copiilor si a adolescentilor din triburile rivale.
"Acesta este primul caz de canibalism, bine documentat, din istoria umanitatii, dar asta nu inseama neaparat ca este si cel mai vechi", a subliniat Bermudez de Castro.
Fosilele din situl arheologic numit "Gran dolina" au fost gasite imprastiate, rupte, fragmentate si amestecate cu resturile altor animale, precum cai, caprioare, rinoceri si altele care erau vanate si mancate de oamenii preistorici.
Aceste fosile umane prezentau, ca si cele de animale, urme de lovituri facute cu cutite de piatra, urme de transare si reunesc toate elementele caracteristice ale unei acumulari de oase ale victimelor care au fost consumate de alte fiinte umane.
"Aceste elemente conduc la concluzia unui tip de canibalism gastronomic si nu ritualic, deoarece ei nu posedau capacitatea de a crea simboluri a omului modern", a explicat cercetatorul spaniol.
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Primii europeni mancau copiii din triburile rivale.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Primii europeni mancau copiii din triburile rivale.