Impartit pe sexe, procesul de fermecare a serpilor prin intermediul traditionalului flaut revine barbatilor, in vreme ce femeile Vadi au grija de animale si le manevreaza atunci cand sotii sau fratii lor nu sunt in preajma. "Antrenamentul incepe de la doi ani. Atunci copiilor le sunt predate metodele antice de subjugare a sarpelui pana in clipa in care sunt gata sa isi preia rolul si locul in comunitatea din care fac parte", povesteste mai-marele imblanzitor de serpi, Babanath Mithunath Madari, in varsta de 60 de ani. "La 12 ani, copiii cunosc absolut tot ceea ce este posibil despre serpi. Abia atunci sunt pregatiti sa continue traditiile tribului, care se perpetueaza de peste 1000 de ani, incepand cu marii Raja (regi) ai Indiei", continua batranul. Tribul Vadi, care in prezent traieste in sudul statului indian Gujarat se mandreste foarte tare cu asocierea numelui sau cu serpii veninosi din respectiva regiune.

Maximum sapte luni

Niciodata nu petrec mai mult de sase luni in acelasi loc, Vadi au aproape un atasament mitic cu serpii, si mai exact cu cobrele. "In timpul noptii, stam cu totii in jurul baracilor noastre si povestim legenda pactului facut de stramosii nostri cu Naga, Zeul-Sarpe. Le explicam celor mici cum luam un singur exemplar de sarpe din habitatul lui natural pentru o perioada de timp care se intinde la maximum sapte luni. Mai mult de atat ar insemna lipsa de respect pentru aceste animale. Mai ales dupa ce imblanzitorul si sarpele au lucrat impreuna atat de aproape si atat de mult timp", relateaza Babanath Mithunath Madari. "Ei isi incre­dinteaza viata unul celuilalt." Periculoasele cobre sunt hranite cu un amestec de ierburi despre care Madari spune ca are efectul de a neutraliza mortalul venin.