Dintre mormintele descoperite in regiunea nordica Macedonia, patru dateaza din epoca fierului (cuprinsa intre cea de-a doua jumatate a secolului al VII-lea si anul 580 i.Hr.), 31 din epoca arhaica (580-480 i.Hr.), dintre care 20 contin schelete de barbati si 11 de femei, iar restul opt au fost identificate ca apartinand epocilor clasica si elenistica timpurie (480-279 i.Hr.).

Printre mormintele elenistice, exista unul al unei fetite, in care au fost gasite o coroana de bronz placata cu aur, trei vase de lut, o amfora si un cap de lut reprezentand moartea.

In mormintele barbatilor din epoca arhaica, arheologii au descoperit casti de bronz, coroane de aur, arme din fier (sabii si cutite), vase, bijuterii, idoli facuti din lut sau reprezentari ale unor animale.

Doua dintre mormintele femeilor erau deosebit de bogate in bijuterii (coliere, cercei, bratari si pandantive) confectionate din aur, argint, bronz sau fier. Femeile erau ingropate cu capul la est, la nord sau la sud, si niciodata la vest, in timp ce barbatii erau pusi in mormant cu capul la vest, sud sau nord, si niciodata la est.
Aceste descoperiri vin in urma ultimelor sapaturi, care au loc anual intr-un cimitir antic aflat la 5 km de fosta capitala macedoniana Pellas, studiat de arheologi de mai mult timp. Pana acum, cercetatorii greci au scos la lumina 915 morminte, aflate pe o suprafata de un hectar, care reprezinta doar 5% din cimitir.