Aceasta ar insemna o dublare a eficientei celulelor fotovoltaice din ziua de azi, considera inventatorul „nanofulgilor”, Martin Aagesen, de la Institutul Niels Bohr, al Universitatii din Copenhaga. Componenta exacta a noului material nu a fost facuta publica (deoarece Aagesen este si directorul unei firme care produce celule solare), dar inventatorul sau este convins ca un nanofulg va costa mult mai putin decat un semiconductor din siliciu.
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Nanofulgii, cele mai eficiente celule solare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Nanofulgii, cele mai eficiente celule solare.