Instanta arata, in motivarea deciziei din 2 februarie, ca Parlamentul Romaniei trebuia sa declare utilitatea publica in cazul lucrarilor de la Pasajul Basarab si nu Consiliul General al Municipiului Bucuresti, deoarece imobilele ce urmau a fi supuse expropierii sunt monumente istorice.

Mai mult, instanta a constatat ca lucrarile la Pasajul Basarab nu erau inscrise in planurile urbanistice ale Municipiului Bucuresti, informeaza NewsIn.

De asemenea, Curtea de Apel Bucuresti a mai aratat ca, in cazul lucrarilor la Pasajul Basarab, nu exista niciun dosar de cercetare prealabila care sa duca la concluzia necesitatii lucrarilor, concluziile cercetarii fiind „subiective si arbitrare”.

Curtea de Apel Bucuresti a respins definitiv, pe 2 februarie, recursul Primariei Capitalei impotriva deciziei instantei inferioare, potrivit careia pasajul suprateran Basarab nu este considerat de utilitate publica, hotararea fiind luata in cadrul procesului deschis de doua organizatii neguvernamentale.

Guvernul a decis, insa, pe 25 februarie, adoptarea unei ordonante de urgenta pentru continuarea lucrarilor la pasajul Basarab, ordonanta votata de Senat pe 6 aprilie.

Municipalitatea a avut avizul ministerului Culturii la data declararii pasajului ca utilitate publica. Pe traseul Pasajului Basarab, un singur obiectiv vizat de exproprieri a fost pe lista monumentelor istorice si anume Poarta Fabricii de Bere Grivita, dar intre timp si acesta a fost declasat, sustinea Primaria.

Doua organizatii neguvernamentale, Centrul pentru Resurse Juridice si Fundatia Terra Mileniul III, au atacat, in instanta, hotararea municipalitatii de a declara pasajul Basarab de utilitate publica. Tribunalul Bucuresti a admis motivele invocate de cele doua ONG-uri si considera ca printre imobilele ce urma sa fie demolate se afla si monumente istorice, care nu pot fi demolate decat in baza unei hotarari de Guvern, nu printr-o hotarare de Consiliu General al Muncipiului Bucuresti.

Proiectul pasajului Basarab a fost initiat de catre fostul primar general al Capitalei si actualul presedinte al Romaniei, Traian Basescu. Proiectul a fost propus municipalitatii de catre specialistii japonezi, in urma unui studiu realizat in 1998, pentru decongestionarea traficului.

Dupa ce la sefia Primariei Generale a venit Adriean Videanu, oamenii din zona Titulescu nu au fost de acord cu constructia pasajului si au protestat in nenumarate randuri, insa consilierii municipali au aprobat proiectul.

Pentru ca pasajul sa poata fi construit, municipalitatea a inceput procedurile de expropiere a 80 de propietari care aveau case si terenuri in zona unde va fi noul pasaj.