Formarea actualei Bistrite poate fi asemanata cu nasterea unei planete. Orasul istoric dezvoltat „intramuros”, adica in interiorul zidurilor vechii cetati, este nucleul care a atras in jurul lui „materie”.

Primul „strat” este reprezentat de zona din jurul cetatii, dezvoltata dupa 1864, cand zidurile fortificatiei au fost demolate.

Acum se deschid marile bulevarde existente si azi: Republicii, Independentei, Odobescu, Garii.

Casele ce marginesc aceste artere sunt construite in stil eclectic si secesion. Tot acum apar cladiri administrative importante, scoli, dar si parcul.

Epoca comunista cristalizeaza aspectul actual al Bistritei. Blocurile caracteristice epocii „acopera” centrul istoric pe laturile sale de est, nord si vest.

In anii `90, orasul atrage primii sateliti. „Viisoara si Unirea, situate la iesirea spre Cluj, respectiv Vatra Dornei, s-au unit deja cu orasul „vechi”.

Vilele unifamiliale construite pe loturi de pamant retrocedate „au avansat” din ambele parti, atat dinspre oras, cat si dinspre localitati, pana cand cele trei au devenit o singura aglomerare urbana”, explica Monica Pop, sef Serviciu Urbanism in cadrul Primariei Municipiului Bistrita.

Si in alte doua localitati componente, Ghinda si Sigmir, segmentul rezidential este in dezvoltare, astfel incat mai putin de un kilometru le desparte astazi de oras.

Numar de autorizatii in crestere

Conform datelor Primariei, in 2007 au fost eliberate 1.454 de autorizatii de construire. Numarul acestora a crescut in 2008, cand au fost emise 1.686 de autorizatii. Cresterea a fost valabila si in cazul certificatelor de urbanism: 2.928 in 2007 si 3.545 in 2008.

„In fiecare an se finalizeaza in jur de 250 de locuinte individuale. Anul trecut s-au finalizat 400 de apartamente in ansambluri de blocuri, la o populatie de 82.000 de locuitori”, spune Monica Pop.