Bresa ar fi putut simplifica multe dintre atacurile informatice din prezent, inclusiv cele de tip phishing, pentru ca ar fi permis directionarea utilizatorilor catre site-uri compromise, imediat dupa ce acestia introduceau in browser adresa paginii unde ar fi dorit sa ajunga.
Directionarea catre site-urile malitioase ar fi insemnat nu doar livrarea mai facila de virusi, troieni sau spyware, dar si posibilitatea de a convinge utilizatorii sa isi introduca date personale pe acele pagini web, inclusiv informatii referitoare la conturi bancare sau de card..
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Bresa in DNS, acoperita dupa 6 luni de catre marile companii IT.