Acesta considera ca nu exista nici o situatie “extraordinara” care sa justifice modificarea structu­rala a re­gistrului comertului. Ministerul acuza ca justificarea din Nota de fundamentare este raportata mai degraba “la deficiente in activitatea camerelor de comert decat a eventualelor lacune in exercitarea serviciului public de catre ONRC si oficiile registrului comertului de pe langa tribunale”. Acest aspect este sustinut de rapoartele CE si cel de evaluare emis de GRECO, potrivit carora registrul functioneaza mult mai eficient dupa transferul la MJ, transfer efectuat tocmai pentru a consolida caracterul public al regis­trului. Ministerul mai acuza ca ma­surile propuse de initiator au ca efect “concesionarea acestui serviciu pu­blic de interes general, prin transfe­rul in gestiunea camerelor de comert, cu nerespectarea principiilor ega­litatii de tratament, al transparentei si al proportionalitatii”, incalcandu-se art. 136 alin. 4 din Constitutie, pe langa art. 115 alin. 4 si art. 44 din Legea fundamentala a tarii. Mai mult, arata MJ, se incalca si dreptul comunitar in materie.

Interese meschine
Din pozitia exprimata de Ministerul Justitiei reiese, printre randuri, faptul ca reprezentantii Ministerului pentru IMM-uri au pus carul inaintea boilor, cu alte cuvinte, interesul privat inaintea celui general.

PROPRIETATEA. Punctul de vedere elaborat de Directia de Elaborare Acte Normative, Studii si Documentare si Directia Analiza si Avizare Acte Normative din cadrul MJ retine ca proiectul sustinut de ministrul pentru IMM-uri, Ovidiu Silaghi, nu respecta garantiile prevazute de art. 44 din Constitutie. “Dispozitiile art. VI din Proiect, potrivit carora reprezentantii Camerei de Comert si Industrie a Romaniei incheie contracte de inchiriere cu alte persoane care au drept de proprietate asupra imobilelor detinute actualmente de ONRC instituie o limitare a dreptului de proprietate al tertilor cu care ONRC a incheiat contracte de inchiriere”, arata MJ.