Aceasta situatie este caracteristica, in mare parte, Capitalei. In alte orase, cum sunt Timisoara, Cluj, Brasov sau Sibiu, interesul pentru pavajul nobil in zona centrala este foarte mare. La Bucuresti, doar asfaltul si cimentul primeaza. Statiile de asfalt nu mai lucreaza la foc mic, ci pompeaza din greu pentru a "umple" strazi pavate cu piatra cubica. In tot acest timp, granitul si bazaltul (de milioane de euro) de pe strazile "Micului Paris" se evapora catre depozitele firmelor care au castigat acele lucrari, desi primaria sustine ca ajung la Administratia Strazilor.

De la Halaicu incoace, primarii "tac si fac"

Cine a dat startul in aceasta afacere? Spre sfarsitul anilor ’90, Crin Halaicu a inceput timid schimbarea bordurilor din bazalt sau granit cu borduri din ciment. Dar cel mai bine a fost sesizata oportunitatea sub mandatul primarului Traian Basescu. Incet, incet, de pe strazile Bucurestiului au disparut milioane de metri liniari de bordura "veche" si piatra cubica. In locul lor s-au pus asfalt si borduri de ciment. Primarul Adriean Videanu nu a schimbat mare lucru in aceasta politica, fapt surprinzator daca ne gandim ca a lucrat in domeniu si cunoaste foarte bine calitatile "pietrelor" de altadata.

Unde ajung oficial bordurile

Specialistii din Primaria Capitalei sustin ca, teoretic, bordurile vechi si pavajul ar trebui sa ajunga la depozitul Administratiei Strazilor.

"Bordurile din piatra naturala au fost refolosite in decursul reabilitarilor sistemului rutier de Administratia Lacuri, Parcuri si Agrement, de primariile de sector, iar pavajul dezafectat se afla in depozitul Administratiei Strazilor", spun reprezentantii Directiei relatii publice si mass-media din Primaria Capitalei.

Practic, lucrurile stau total diferit. Bordurile nu sunt duse la groapa de gunoi decat daca sunt sfaramate total, iar piatra cubica este depozitata strategic de firmele care lucreaza la strazi. Ce parere are un specialist care lucreaza in administratie, sub protectia anonimatului, bineinteles? "Piatra cubica, dar si bordurile pot fi taiate si slefuite. Se refolosesc. Pana si resturile din bazalt si granit pot constitui mixturi des folosite pentru pavarea curtii sau chiar a peretelui casei. Nu pot sa cred ca aceste roci extrase cu atatea costuri - explozibil, transport, finisat primar - sunt aruncate la gunoi sau depozitate. In toate orasele din tara, daca se inlocuieste piatra sau bordura pe o strada, aceasta este reconditionata si pastrata pentru completarea altor strazi. Mai mult, aceste lucrari se efectueaza simultan. Adica se iau de pe o strada si se completeaza alta in acelasi timp, nu se depoziteaza".
De fapt, este vorba de o intelegere tacita intre firme si primarie pentru ca primele sa pastreze "resturile" de la refacerea strazilor si trotuarelor si sa le exploateze in beneficiu personal.

Muntele din Lacul Tei

Bineinteles ca o parte ajunge si in depozitele administratiei, dar nimeni nu poate stabili procentul. Reporterii SFin au identificat, undeva pe langa Lacul Tei, un "depozit" de piatra cubica si borduri. De fapt, multe sunt ingropate in pamant. Pesemne, cele refuzate la export... La prima vedere, oricine se poate servi de acolo. Dar daca te invarti mai mult prin zona observi cativa oameni de bine care monitorizeaza locul. Pana la urma insa, totul se negociaza...

Rostul schimbarii

Este greu de inteles pentru orice locuitor al Capitalei care a fost motivatia tehnica pentru schimbarea pavajului si bordurilor din piatra naturala cu cele din ciment. Chiar daca necesita costuri mai mari pentru refacerea pavajului sau pentru inlocuirea bordurilor, aceasta tot ar fi fost cea mai durabila solutie pentru mentinerea imaginii Capitalei. Din pavajul stradal se poate recupera cel putin 60% prin slefuire.

Mai trebuie tinut cont si de faptul ca pretul pentru pavajul nou din bazalt, la dimensiune de 10/10 cm este intre 50 si 70 de lei, fara TVA, pe metru patrat, la care se adauga montajul. La borduri de granit, tot noi, costurile sunt de 150 lei pe metru liniar. Pentru aceleasi dimensiuni, la bordura cioplita (nefinisata) pretul ajunge la jumatate.

Cat s-a inlocuit si cu ce costuri

Fara a acuza gratuit municipalitatea ca a aruncat de pomana banii contribuabililor bucuresteni (basca imprumuturile pentru reabilitarea infrastructurii), trebuie spus ca numai in ultimii doi ani bordurile si pavajul inlocuite de Halaicu si Basescu au trebuit sa fie schimbate din nou.

In anul 2005 au fost inlocuiti aproximativ 90.000 metri liniari de bordura si s-au inlocuit cu sistem rutier nou 25.000 metri patrati de pavaj. In anul 2006 au fost inlocuiti aproximativ 160.000 metri liniari bordura si s-au inlocuit cu sistem rutier nou 40.000 metri patrati de pavaj.
Si de aici incolo incep calculele. "Valoarea totala a bordurilor montate in decursul lucrarilor de reabilitare sistem rutier 2005 si 2006 este de 17,5 milioane RON", arata reprezentantii Primariei Capitalei. In total, ar fi 250.000 de metri liniari de bordura. Daca impartim suma de 17,5 milioane lei la cei 250.000 de metri liniari de bordura, reiese ca primaria a cheltuit pentru un metru liniar de bordura de ciment 70 de lei. In realitatea de zi cu zi, metrul liniar de bordura de ciment, tencuita pe ambele fete, costa 18 lei/ml, iar montajul - maximum 15 lei/ml. Total, 33 de "lei grei" pe metru liniar. Nu trebuie sa fii contabil sa-ti dai seama ca asta inseamna doar 8,25 milioane de lei, adica mai putin de jumatate din cat au cheltuit autoritatile.

Iata ce ne spune un alt specialist, Dumitru Nedelcu, de data aceasta reprezentant al unei firme din Bucuresti. "Bordura de care spuneti nu este tencuita pe ambele fete, deci nu costa mai mult de 7 lei bucata. Daca ar fi fost bine facuta si lasata la uscat, ar fi rezistat cel putin 50 de ani. Dar ei le pun inca ude si de aceea se rup. Noi am inceput de curand cu bordura stradala, dar nu se vinde la nimeni de pe aici cu mai mult de 9 lei bucata de 50/25/90. Eu nu as putea sa va spun mai mult deoarece sunt nou si nu vreau sa am probleme cu politicienii acestia."
Asadar, reteta este simpla. Societatile care repara strazile cumpara bordura de la firmele mici din jurul Bucu-restiului si o vand la pret dublu prima-riei. Societatile sunt deja consacrate: SC Euroconstruct, SC Eurovia Construct, SC Strabag, SC Delta, SC Han Grup, SC Tehnologica Radion si SC Sorocam. Majoritatea firmelor enumerate aici castiga cu nonsalanta licitatie dupa licitatie de la primarii PD ai Bucurestiului.

Se exporta sau se refoloseste

Am ajuns si la celalalt capitol al afacerii - exportul de borduri si pavaj de granit si de bazalt. O afacere, si in acest caz, foarte banoasa. Sunt multe tari unde asemenea "produse" sunt la mare cautare - Belgia, Turcia, Italia, Spania. Este insa mare secret de stat sa stim care sunt firmele romanesti exportatoare. "Produsele de tipul bordurilor, pavajelor si pietrei cubice din bazalt si granit se incadreaza la pozitia tarifara 6801 - pavele, borduri pentru trotuar si dale pentru pavaj, din pietre naturale (altele decat ardezia), in Tari-ful vamal de import al Romaniei. Potrivit articolului 21, capitolul II, din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 350 din 19 aprilie 2006 si intrata in vigoare la 18 iunie 2006, Autoritatea Vamala comunica, la cererea ministerelor si a altor institutii centrale, precum si a Bancii Nationale a Romaniei, date privind operatiunile vamale care le sunt necesare pentru indeplinirea atributiilor prevazute de lege.

Avand in vedere ca institutia dumneavoastra nu se incadreaza in niciuna din aceste categorii, nu va putem furniza informatii referitoare la operatiunile vamale, fara acordul scris al titularilor operatiunilor vamale", arata Autoritatea Nationala a Vamilor.

Exportam la englezi si importam de la chinezi
Am reusit totusi sa aflam ceva date de la Institutul National de Statistica. Astfel, desi avem pietre naturale "de aruncat", in ultimii doi ani (2004-2005) Romania a importat cel mai mult produse din categoria pavelelor, borduri de trotuare si dale de pavaj din pietre naturale. De unde? Din... China! Suma la care se ridica importurile din aceasta categorie ajunge la 481 milioane euro!
Cifrele sunt insa la fel de interesante si la exporturi. Afacerile cele mai bune s-au facut (in perioada 2004-2005) prin trimiterea bordurilor si pietrei cubice in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord. Valoarea? 284 de milioane de euro.

Lucrari borduri

ANUL 2005
1. Bd. Preciziei
2. Splaiul Independentei
3. Sos. Berceni
4. Bd. Basarabia
5. Bd. Iuliu Maniu (Cotroceni - Vasile Milea; Valea Cascadelor - limita administrativa)
6. Str. Constantin Noica
7. Str. Matei Voievod
8. Str. Traian
9. Sos. Cotroceni
10. Bd. Camil Ressu
11. Bd. Theodor Pallady
12. Str. Witing
13. Bd. Timisoara
14. Str. Sf. Constantin

ANUL 2006

Sos. Bucuresti-Targoviste, sector 1
Str. Clabucet, sector 1
Str. Dornei, sector 1
Str. Putul lui Craciun, sector 1
Bd. Laminorului, sector 1
Str. N. Caramfil, sector 1
Calea Plevnei, sector 1
Str. Polona, sector 1
Str. G-ral Ghe. Manu, sector 1
Str. Ceaikovski, sector 2
Str. Sportului, sector 2
Str. Ritmului, sector 2
Sos. Fundeni, sector 2
Drumul intre Tarlale, sector 3
Campia Libertatii, sector 3
Bd. Hristo Botev, sector 3
Str. Ramnicu Sarat, sector 3
Str. Ramnicu Valcea, sector 3
Str. Dristorului, sector 3
Bd. Energeticienilor, sector 3
Str. Fizicienilor, sector 3
Calea Serban Voda, sector 4
Str. Cutitul de Argint, sector 4
Str. Drumul Gazarului, sector 4
Sos. Giurgiului, sector 4
Str. Margeanului, sector 5
Sos. Bucuresti Magurele, sector 5
Str. Tufanelelor, sector 6
Str. Piscul Crasani, sector 6
Str. Margelelor, sector 6
Drumul Sabarenilor, sector 6
Str. Paralutelor, sector 6
Str. Ghirlandei, sector 6
Str. Catinei, sector 6
Str. Dezrobirii, sector 6
Str. Dreptatii, sector 6
Bd. Uverturii, sector 6
Bd. Lascar Catargiu - reabilitat 2002
Bd. Magheru - reabilitat 2002
Bd. Nicolae Balcescu - reabilitat 2002
Bd. Tineretului - reabilitat 2000
Bd. Bratianu - reabilitat 2002
Splaiul Unirii (intre Marasesti si Mihai Bravu) - reabilitat 2002
Str. Vatra Luminoasa - reabilitata 2001
Str. Petricani - reabilitata 2000