60% dintre IMM-urile romanesti vor disparea dupa aderare, iar in locul lor vor aparea altele, cu capital strain, care, spre deosebire de noi, stiu sa foloseasca fondurile venite de la UE, a declarat ieri Mugur Stet, purtatorul de cuvint al Bancii Nationale a Romaniei, in mijlocul unei dispute cu reprezentantii IMM-urilor, la care a participat si vicepremierul George Copos, la o conferinta pe tema finantarii sectorului.
Reactia destul de dura, dar justa (dupa cum au apreciat toti cei prezenti la conferinta) a reprezentantului BNR a fost stirnita de o declaratie a vicepresedintelui Consiliului National al IMM-urilor, Florea Pirvu, potrivit caruia 40-55% dintre IMM-uri ar disparea dupa aderare, ele fiind victimele dobinzilor si garantiilor prea mari cerute de banci pentru un credit.
Argumentele patronilor
Discutia a fost deschisa de Copos. "30% dintre IMM-uri nu vor fi pregatite sa faca fata aderarii, dar tot in proportie de 30% se pot infiinta altele noi", a spus Copos. Pirvu i-a replicat vicepremierului ca situatia nu este atit de roz pe cit se vede de la Palatul Victoria.
"Pina la 55% dintre IMM-uri se vor inchide. Si nu se vor infiinta altele. Sint decapitalizate si nu vor mai avea loc pe aceasta piata. 16 ani nu s-a facut nimic pentru capitalizarea lor. Iar bancile fac concurenta neloiala. Nu ne putem lua credit cu 7,5%. Aceeasi resursa costa afara 4,2-4,3%. Poate ca vom renunta la bancile din Romania", a afirmat Pirvu. Astfel s-a ajuns la momentul in care reprezentantul BNR a simtit nevoia sa intervina pentru clarificarea mediului economic in care activeaza IMM-urile.
Replica BNR
"In Occident, creditele se iau in functie de afacere, nu cu 4% dobinda, asa cum spuneti dumneavoastra. Bancile nu sint societati de caritate. Dobinzile din sistemul bancar sint normale pentru nivelul de dezvoltare economica a Romaniei.
Vor disparea 60% dintre IMM-urile cu proprietari romani si vor aparea 70% cu capital strain. Paradoxal, pentru macroeconomie e mai bine asa. Ei stiu sa lucreze cu fondurile europene. Aici e marea problema a Romaniei - educatia. Daca trebuie investit undeva, in educatie trebuie investit. Domnul Copos a dat mai devreme exemplul Irlandei si cum a ajuns ea sa aiba un PIB pe cap de locuitor cu 20% peste media europeana, desi nu cu multi ani in urma era cotata printre cele mai slabe economii. Nu cota unica a fost resortul, asa cum s-a zis aici. Transformarea educatiei in prioritate nationala a condus la aceste rezultate. Irlanda face cea mai mare parte din PIB din produse high-tech", a explicat Stet.
Dupa aceasta cuvintare, Copos a trecut de la "prioritatea numarul unu a Guvernului sint IMM-urile" la "prioritatea noastra este educatia".
Fara banii BNR!
Intr-un moment de sinceritate, vicepremierul si-a dezvaluit adeziunea la apetitul patronal pentru banii din rezerva BNR. "Trebuie fonduri pentru educatie. Dar stiu ca aveti o gramada de bani la BNR", a spus Copos. Mai multe patronate au facut aceeasi referire in ultima vreme. Stet s-a vazut astfel nevoit sa repete ceea ce Isarescu spune de citiva ani: banii din rezerva bancii centrale stau acolo pentru a asigura stabilitatea leului in cazul unor iesiri masive de valuta din tara.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului 60% dintre firme trag obloanele dupa aderare.