La fel ca milioane de vanzatori de fier vechi din lume, romii din estul Europei s-au descurcat bine in ultimii ani de pe urma acestei forme de negot, pentru ca metalul se scumpea. O cerere imensa de metal pentru industria constructiilor, mai ales din India si China, alimentase cresterea preturilor. Toate acestea, insa, s-au schimbat acum, scrie BBC.

Cehia si Ungaria, de exemplu, au adoptat in prezent legi ce impun controale stricte ale operatiunilor desfasurate de santierele de fier vechi. Ungaria are nu mai putin de 20.000 de astfel de santiere. Acum toti cei care vand fier vechi sunt obligati sa isi inregistreze identitatea si detalii complete privind incarcaturile.

Noua legislatie ar putea sa se dovedeasca redundanta, insa, comenteaza BBC. Criza economica inseamna ca oamenii nu mai dau bani pe fier vechi. Pretul platit pentru acesta a scazut in unele locuri chiar cu 90%.

In Romania, Ion Ocelas din Zizin, tatal a cinci copii, mergea aproape zilnic la santierul de fier vechi din cel mai apropiat oras, Brasov. Acum spune ca abia daca mai merita sa o faca. Mai demult, pentru fiecare kilogram de fier vechi adus primea 33 de eurocenti. Acum primeste trei centi.
„As vrea sa lucrez ca sudor”, spune Ion Ocelas, aranjand ultima sa colectie de fiare vechi: caroseria albastra si indoita a unei masini, oale si tigai. „Dar aici nu este de lucru pentru sudori si cu atat mai putin pentru cei de etnie roma”, a spus Ocelas.

Intrebat ce sanse vede ca lucrurile sa mearga mai bine, parintele Raia, un preot ortodox de etnie roma raspunde: „Oamenii de aici nu au timp sa se gandeasca la viitor. Oamenii trebuie sa manance azi”.
La santierul principal de fier vechi din Brasov, ingropat adanc in moloz langa grinzile unui drum nou, managerul refuza sa vorbeasca, scrie BBC.

In mahalalele vestice ale Bucurestiului, insa, proprietarul unui alt santier, Ciprian Porumb, este bucuros sa isi dezvaluie grijile. „Primeam 450 de dolari pentru o tona de fier vechi”, spune Porumb, aratand un munte de fiare vechi, nedescarcate inca din camioane. „Acum pretul a scazut la 150 de dolari, dar indraznesc sa sper ca se va imbunatati din nou in curand”, a adaugat proprietarul santierului.
Oamenii colectau, indiferent de etnie, fiecare bucata de fier vechi, dar acum, se pare, a mai ramas putin de adunat. Asa ca, daca fierul vechi a devenit o raritate in ultimi ani, furtul de metal a devenit o practica mai comuna in Europa de est, ca si pe alte meleaguri, mai scrie BBC.

In Ucraina, una dintre primele locomotive sovietice - cu toate cele 14 tone ale sale - si un pod de metal ce lega un sat din vestul tarii de restul lumii au fost cele mai indraznete furturi.
In Ungaria, redeschiderea Podului Libertatii de peste Dunare, din Budapesta, inchis luni de zile pentru reparatii, a fost amanata dupa ce hoti din estul tarii au disparut cu sute de grinzi de otel pregatite pentru pod.

Tot asa au disparut peste noapte acoperisuri de biserici sau placi de bronz dedicate victimelor Holocaustului. Sarma de cupru, folosita in semnalizarea feroviara, este un bun la mare pret. Nu mai putin de 63 de trenuri au avut intarzieri intr-o singura zi, din cauza disparitiei sarmei de cupru intre doua statii principale, mai scrie BBC.