Ziua adauga ca institutia judecatorului de libertati se conformeaza jurisprudentei CEDO, care impune ca orice decizie de restrangere a unor drepturi ale unei persoane acuzate intr-un dosar penal sa fie luata de un judecator special abilitat. Astfel, masurile unor interdictii de circulatie a invinuitului, arestul la domiciliu, perchezitia, interceptarile convorbirilor telefonice, supravegherea video, audio si fotografierea in spatiu public sau privat, colectarea datelor electronice si a celor financiare, identificarea abonatilor si locatiilor de transmitere a informatiilor, posta, localizare prin GPS si alte tipuri de monitorizari specifice vor fi dispuse doar de judecatorul de libertati, la propunerea procurorului. Pentru a fi evitate erorile profesionale voite sau nu ale procurorului de caz in instrumentarea probatoriului si redactarea rechizitoriului, se va recurge la judecatorul de camera preliminara, care va verifica temeinicia probelor acuzarii, inainte ca acestea sa ajunga pe masa judecatorului, la instanta de fond.
Chiuariu a explicat ca prin introducerea acestei institutii, cea a judecatorului de camera preliminara, rechizitoriile nu vor mai contine vicii care sa atraga apoi, in instanta, constatarea nulitatii unor proceduri procesual-penale, "fapt ce va elimina total jocul restituirii cauzelor la parchete".
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Codul lui Chiuariu.