Costica Constanda, faimosul proprietar al Parcului Bordei, a devenit milionar adevarat prin suveica retrocedarilor si, mai ales, pe banii statului. El a reusit performanta sa fie, intr-o perioada cand statul nu discuta nici in gluma despre restitui

Costica Constanda, faimosul proprietar al Parcului Bordei, a devenit milionar adevarat prin suveica retrocedarilor si, mai ales, pe banii statului. El a reusit performanta sa fie, intr-o perioada cand statul nu discuta nici in gluma despre restituirea proprietatilor, beneficiarul retrocedarii resedintei ambasadorului SUA la Bucuresti. Suprafata de pamant pe care a vandut-o inapoi statului cu 5,5 milioane de dolari, dintre care 2,8 milioane de dolari in avans.

La data de 7.10.1999, Constanda Costica si Constanda Maria, soti, domiciliati in Bucuresti, Bulevardul Primaverii nr. 22, vand Regiei Autonome "Locato" un teren in suprafata de 4.255,66 metri patrati, situat in municipiul Bucuresti, Soseaua Kiseleff nr. 17 si nr. 17 B, adica in... curtea resedintei ambasadorului SUA (care se afla si azi in acelasi loc). Pretul cu care a vandut familia Constanda acest teren (unei institutii de stat, regie autonoma, care-l avea, practic, in administrare, inchiriindu-l Ambasadei SUA) este unul fabulos pentru acel an: 1.300 de dolari SUA pe metrul patrat, adica 5.532.358 de dolari SUA. Spre comparatie, cam in aceeasi perioada, FPS a vandut SC Bucuresti Turism (adica Hotelul Bucuresti, Restaurantul Cina si alte active, situate in buricul-buricului Bucurestilor), pretul terenului stipulat in contractul de vanzare-cumparare, calculat atunci de o echipa de experti evaluatori autorizati, fiind de numai 40 de dolari metrul patrat; adica de 325 de ori mai putin!

ACTE DE MOSTENIRE DE LA 1893. Probabil ca va veti intreba - asa cum ne-am intrebat si noi - de unde si pana unde a avut "latifundiarul" din Primaverii nr. 22, Costica Constanda, in anii de gratie '90, ditamai terenul; si nu oriunde situat in Bucuresti, ci tocmai pe Kiseleff, in curtea resedintei ambasadorului SUA?

Investigatiile Jurnalului National releva ca o parte din acest teren, 3.217,34 mp, fusese cumparata de Costica Constanda de la Alexandra Stefania Reininger Calimachi. Aceasta, la randul ei, il dobandise, la 25 ianuarie 1996, cu titlu de mostenire, de la Ana Maria Calimachi, nascuta Vacarescu. Sorgintea acestei mosteniri este una naucitoare. Iata ce scrie in acest sens chiar in contractul de vanzare-cumparare incheiat de Constanda cu Locato: "Autoarea mea (Calimachi ) a dobandit terenul in baza actului de partaj aflat in dosarul nr. 330/1893 (ati citit bine, una mie optsute nouazeci si trei ) al Tribunalului Ilfov, Sectia I Civila Comerciala, intabulat conform procesului-verbal aflat in dosarul nr. 3147/1940, emis de Comisia pentru infiintarea Cartilor Funciare in Bucuresti".

NEAMUL TODAN. Cealalta bucata de teren din curtea ambasadorului SUA, pe care Constanda a vandut-o RA Locato, in suprafata de 1.038,32 mp, a fost "cumparata" de "latifundiarul" Costica Constanda din Primaverii, la data de 9 decembrie 1998, de la Todan Adriana, Dudas Maria si Todan Ioan. Acestia, la randul lor, dobandisera terenul in cauza, la 2 noiembrie 1995, de la Todan Teodora. Potrivit aceluiasi contract, aceasta "a dobandit terenul in baza actului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 6262/25.05.1948 (ati citit bine, '48 - anul nationalizarii tuturor acestor imobile) de catre Tribunalul Ilfov, Sectia I Civila Comerciala.

INTERSECTIA CU "MATUSA TAMARA!". Aceeasi "echipa Todan", adica, Todan Adriana, Dudas Maria si Todan Ioan, i-a vandut in anul 2001 celebrei Tamara Cernasov "bogata" matusa a sotiei lui Adrian Nastase, palatul cu 26 de camere din Strada Cristian Tell nr. 5, Sector 1, vizavi de Ambasada Frantei (pasiune mare pentru ambasade, asta-i clar). Anul urmator, "Matusa Tamara" a vandut imobilul, pentru 1,1 milioane de dolari, lui Paul Opris, fostul patron al Tele7 abc, intre timp decedat.

SAMSARII DE IMOBILE. Cum era posibil ca - in anii 1994, 1995, 1996, cand legile restituirii erau inca in lucru - "initiatii" sa intre in posesia unor terenuri (fie ele si mosteniri legale) nu de oricare statut, ci unele chiar ingradite, din curtea resedintei ambasadorului SUA, adica din categoria celor care nu au fost retrocedate nici pana azi adevaratilor mostenitori? In paranteza fie spus, unii dintre adevaratii mostenitori au primit cel mult despagubiri in bani sau actiuni la celebrul "Fond Proprietatea". Iata cum: datorita unor judecatori "intelegatori", cum este cel de Carte Funciara Gheorghe Cuzuc (care apare "cercetat" in cazul afacerii Posta Romana, alaturi de directorul Mihai Toader, pentru un teren situat tot in buricul Capitalei, pe Calea Victoriei, care l-a costat functia pe fostul ministru Chiuariu). Acesta a semnat fara cracnire incheierea de inscriere in Cartea Funciara a terenului lui Constanda, pentru ca acesta sa-l poata vinde RA Locato. Apoi, cu sprijinul unor notari "operativi" de la Biroul Notarial "Lidia Iacob si Laura Gheorghe", unde Constanda a incheiat toate aceste autentificari. Dar si cu ajutorul "generosilor" primari generali ai Capitalei, care aveau cuvantul decisiv in aceste retrocedari. De exemplu, in acest caz, primarul general din acea vreme, Crin Halaicu, nici nu a ezitat sa semneze la 8 aprilie 1996 dispozitia PGMB privind restituirea terenului de 4.256 mp, din Soseaua Kiseleff, doamnei Reininger Calimachi Alexandra Stefania. Care i l-a vandut lui Constanda, care l-a vandut Locato....

"MOSIA" LUI CONSTANDA. De prisos sa mai amintim ca in toate procesele de restituire, juristii Locato, dar si cei ai Primariei Generale a Capitalei, nu au opus nici o rezistenta, nu au formulat nici o impotrivire, asa cum de altfel ii obliga legea la acea data. De fapt, acestia nu au formulat nici macar un recurs la nici o sentinta, toate favorabile revendicatorilor. Director general la RA Locato la acea data, cel care a si semnat contractul prin care s-au cumparat de la Constanda cei 4.255,66 mp si pentru care a platit peste 5,5 milioane de dolari, era Tiberiu Francisc Ripszky. Alaturi de el, a semnat contractul directorul economic Mircea Stan. De ce au asteptat acestia ca terenul din curtea ambasadorului SUA la Bucuresti, aflat in administrarea Locato ca si imobilul, sa ajunga in proprietaea lui Constanda, pentru a-l rascumpara cu peste 5 milioane de dolari? De ce nu le-au facut o oferta celor doua "loturi" de revendicatori, care ulterior i-au vandut terenul lui Constanda si care s-ar fi multumit, probabil, cu mult mai putin? Nu in ultimul rand, avea Locato dreptul legal sa cumpere asa, "la liber", terenuri de la persoane private?

BANII, IN AVANS. Dar iata si cireasa de pe tortul acestei afaceri urat mirositoare: la data incheierii contractului de vanzare-cumparare a terenului in cauza, 7.10.1999, intre Constanda si Locato, vanzatorul (Costica Constanda) primise deja un avans de la Locato, in suma de 2.850.000 de dolari. "Restul de pret se stipuleaza in contract, in cuantum de 2.682.358 dolari SUA, urmeaza a fi achitat in 5 (cinci) rate trimestriale egale, in cuantum de cate 536.472 dolari SUA, echivalent in lei, la cursul BNR". Si, parca pentru ca totul sa fie numai in favoarea lui Constanda, iata si o alta clauza de-a dreptul zdrobitoare: "In caz de neachitare a restului de pret (...), noi, partile contractante, intelegem sa consideram prezentul contract reziliat de plin drept (...), imobilul urmand a se intoarce liber de orice sarcini in proprietatea noastra, a vanzatorilor (adica a lui Constanda), cumparatoarea (Locato) nefiind in drept sa solicite restituirea avansului".

AXA STRATEGICA A PRIMARILOR. Asadar, Constanda si-a inceput oficial activitatea de "mare latifundiar" pe vremea, sub obladuirea si cu concursul primarului Crin Halaicu. Acesta "l-a predat" cu arme si bagaje succesorului sau la Primaria Capitalei, Traian Basescu (afacerea Satul Francez), care, la randul lui, l-a predat administratiei Adriean Videanu (definitivarea schimbului Parcul Bordei - Satul Francez, dupa tot scandalul PUZ-ului). Toate aceste business-uri insumeaza zeci, daca nu sute de milioane de dolari din banii publici ai statului.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.