Discursul televiziunilor romanesti s-a modificat radical dupa iesirea pe piata a ProTV-ului. Bun, in primul rand printr-o multime de emisiuni de divertisment si prin aptitudinea postului de a lansa vedete - ceea ce pare, dar nu e la indemana oricui.
Discursul televiziunilor romanesti s-a modificat radical dupa iesirea pe piata a ProTV-ului. Bun, in primul rand printr-o multime de emisiuni de divertisment si prin aptitudinea postului de a lansa vedete - ceea ce pare, dar nu e la indemana oricui. Pentru ca, daca de post te poti plictisi, nu acelasi lucru se intampla cu oamenii pe care-i vezi si de care-ti place. Te poti plictisi de zgomotul nombrilist al Pro TV-ului, dar s-ar putea ca intre timp sa te fi atasat de Florin Calinescu, sau de Teo, sau de cine mai stie pe cine a lansat postul in 12 ani de existenta. Asta pentru ca programele PRO TV-ului au fost, de la inceput, mult mai personalizate. In felul acesta, a patruns in Romania un trend marketing pe care-l regasim astazi pretutindeni in media culturala de la noi. Ultimul exemplu este, poate, "Raftul Denisei" de la Humanitas. Pana sa impuna vedetele pe care le lansase, postul din Pache a atras printr-o autopromovare asidua. Speculand putin, putem spune ca TVR, care era si ramane in buna parte o muierusca intre doua varste, amabila si bovarica, foarte provinciala peste toate astea, a intrat in concurenta cu un macho musculos si glamoros, a carui calitate cea mai evidenta este ca se afiseaza permanent. Ca e prezent. Din momentul acesta, manipularea imaginarului colectiv a intrat intr-o faza noua. Pro TV este postul care, la fel ca-ntr-o campanie electorala, a inceput sa promita. Problema nu era sa se tina de cuvant, ci sa aiba ce promite. Asa se intampla mereu, ne lasam convinsi nu atat de lucrurile care se intampla, ci de magia care le anunta venirea. Noua epoca a televiziunii a venit nu atunci cand au inceput sa fie decelate semnele noutatii in reprezentarea virtuala a realului, ci atunci cand noutatea a fost pur si simplu decretata. Astfel, tot ceea ce se difuza aparea anuntat de aceasta coada de cometa batuta cu diamante, asa dupa cum atunci cand bei un suc plin de chimicale cu un gust uneori dubios (sau prea bun, prea dulce) bei, de fapt, ceea ce-ti spune eticheta ca bei, adica o licoare magica, o potiune de energie vitala care te transforma in zeul pe care visezi sa-l intruchipezi.
Problema acestui tip de promovare, agresiv si masculin, este ca el n-are cum sa mai tina foarte mult atata vreme cat retorica mediatica se uniformizeaza pe zi ce trece. Televiziunile noastre comerciale trebuie sa renunte, incet-incet (desi nu in viitorul imediat), la inlocuirea spectacolului anuntat cu anuntarea lui mai fascinanta decat spectacolul in sine. Va veni o vreme in care clientul se va satura sa constate ca e mai placut sa privesti la o eticheta decat sa consumi un continut, si-atunci vor renunta sa mai cumpere.
Despre autor:
