21 de Caiete Eminescu

Cel mai important proiect al culturii romane de dupa al doilea razboi mondial, facsimilarea manuscriselor eminesciene, mai are doi ani pentru a putea fi dus la bun sfarsit. Demarat in 2004, din initiativa si eforturile manageriale ale criticului literar Eugen Simion, proiectul Caietele Eminescu a ajuns la volumul 21, mai precis la 14 caiete dintre cele 45 donate Academiei Romane de Titu Maiorescu in 1902.
Cu un an pierdut, 2006, in care 10 miliarde de lei vechi prevazuti pentru tiparirea Caietelor Eminescu s-au intors la bugetul de stat din pricina unor interese oculte ale Editurii Academiei Romane, cu sprijinul editorial al ziarului ZIUA si cu intelepciunea de pe urma a conducerii Academiei Romane, manuscrisele eminesciene au fost tiparite in 2007 in conditii impecabile la tipografia Monitorul Oficial. Astazi ne putem bucura ca sunt lansate alte 7 caiete in 12 volume. Peste doi ani, acest proiect (continand peste 16.000 de pagini) va putea fi dus pana la capat. Pe langa caietele donate de Maiorescu, vor fi facsimilate manuscrise eminesciene aflate in biblioteci din Iasi si Cluj, precum si in Arhivele Statului din Iasi si Bucuresti. Visul a trei generatii de intelectuali, de la Iorga, Calinescu si Noica, ia, astfel, forma si implinire peste mode si timp.
Donatia lui Maiorescu
Istoria manuscriselor eminesciene incepe la 25 ianuarie 1902, atunci cand Titu Maiorescu a trimis o scrisoare Academiei Romane prin care isi anunta decizia de a dona Bibliotecii Academiei manuscrisele primite de la marele poet. "De la Mihail Eminescu posed, daruite mie de dansul in diverse ocaziuni, multe manuscripte, parte poezii publicate, parte incercari, fragmente si variante de poezii nepublicate, parte studii, traduceri si articole in proza. Toate aceste manuscripte, asa cum se afla: in carti cartonate, in caiete cusute si in foi volante, vi le trimit alaturat si le daruiesc, la randul meu, Academiei Romane, pentru a servi celor ce se vor ocupa in viitor cu cercetari mai amanuntite asupra vietii si activitatii marelui nostru poet", a scris Maiorescu. Inainte de al doilea razboi mondial, Biblioteca Academiei a incercat sa fotocopieze cateva dintre caietele eminesciene. Fotocopierea nu a dat rezultate pentru ca paginile scrise de Eminescu intr-o grafie de o desavarsita finete deveneau prin reproducere ilizibile printr-un efect de ingrosare a literelor. Au fost fotocopiate 4 sau 5 caiete cu aceleasi rezultate ilizibile si operatiunea a fost stopata. Intre anii 1957-1958 fotografierea manuscriselor a fost reluata, dar paginile copiate pe o hartie total necorespunzatoare erau de nefolosit. Aceste incercari zac si astazi in depozitele sectiei de manuscrise ale Bibliotecii Academiei. In anul 1998, filosoful Gabriel Liiceanu si Editura Humanitas au incercat sa tipareasca manuscrisele eminesciene. Tentativa s-a soldat, si de aceasta data, cu un esec. Proiectul celor de la Humanitas nu a vazut lumina tiparului pentru ca posibilitatile si conditiile de copiere propuse atunci s-au dovedit inadecvate. Pentru a evita un esec in ceea ce priveste redarea fidela a manuscriselor eminesciene, cu toate particularitatile lor de imagine, text, format si calitate a hartiei, profesorul universitar si graficianul Mircia Dumitrescu i-a propus academicianului Eugen Simion o solutie unica de prelucrare si tiparire a manuscriselor scanate. Mircia Dumitrescu a restaurat si multiplicat manuscrisele eminesciene folosind tehnici clasice de gravura si de tipar inalt.
Gata in 2010
Initiatorul si coordonatorul proiectului, criticul literar Eugen Simion, crede ca manuscrisele lui Eminescu, cele de la Biblioteca Academiei si cele aflate in tara, vor putea fi facsimilate in totalitatea lor pana la 15 ianuarie 2010.
"Publicarea Caietelor lui Eminescu reprezinta, indiscutabil, proiectul cel mai important al culturii romane la inceputul acestui mileniu. Trei generatii de intelectuali, incepand cu Nicolae Iorga, continuand cu Perpessicius, G. Calinescu, C. Noica si cu cei care i-au urmat, s-au straduit sa reproduca acestei foi pe punctul de a se destrama. Incepand sa le tipareasca, in facsimil, in 2004, Academia Romana a reusit, iata, sa scoata pana acum 12 manuscrise (in 21 volume) din cele 24 cate exista la Biblioteca Academiei Romane. Speram ca in cel mult doi ani de zile de aici inainte sa putem spune romanilor ca acest proiect, repet, de interes national a fost dus la capat. S-ar spulbera, in acest fel, si mitul ca romanii nu duc lucrurile la capat", ne-a declarat Eugen Simion.
Nimeni nu a fost tras la raspundere
ZIUA a sustinut in 2006 o campanie publicistica dedicata continuarii tiparirii Caietelor Eminescu si salvarii acestui patrimoniu cultural unic. Manuscrisele lui Mihai Eminescu n-au mai fost tiparite in 2006 de catre Editura Academiei Romane, desi pentru acestea au fost aprobate de la bugetul de stat 10 miliarde lei vechi, iar volumul al saptelea se afla in lucru la tipografia Monitorul Oficial inca din ianuarie 2006! 10 miliarde de lei s-au dus pe apa sambetei, iar 10 noi volume, cate s-ar fi putut realiza din banii pierduti, au devenit o trista fictiune.
Editura Academiei Romane a vrut sa cheltuie cele 10 miliarde de lei cu tipografii preferate, obscure, din Buzau si Onesti, desi Caietele Eminescu fusesera tiparite pana in 2006 la tipografia Regiei Autonome Monitorul Oficial, singura, de altfel, care putea tipari in conditii de inalta fidelitate manuscrisele eminesciene. Asa cum ZIUA a dezvaluit, licitatia facuta de Editura Academiei Romane a fost ilegala. Anuntul de atribuire a contractului public cu tipografia nu a fost publicat de catre Editura Academiei Romane in Monitorul Oficial nici dupa 8 luni de zile de la termenul legal prevazut, fapt ce constituie contraventie sanctionata cu amenda intre 20-50 milioane lei. Nimeni pana acum din partea conducerii Editurii Academiei Romane in frunte cu D.R. Popescu nu a fost tras la raspundere pentru intarzierea cu un an a tiparirii volumului VII al Caietelor Eminescu si pierderea celor 10 miliarde de lei speciali prevazuti de la bugetul de stat. De precizat e faptul ca la toate solicitarile ZIUA, D.R. Popescu a refuzat sa ne ofere punctul sau de vedere in legatura cu scandalul Caietelor Eminescu.
In urma acestei licitatii ilegale a fost intrerupt, din orgolii si interese oculte, unul dintre cele mai importante proiecte culturale din istoria Romaniei. Licitatia publica pentru tiparirea Caietelor Eminescu a fost "temeiul legal" prin care directorul Editurii Academiei, D.R. Popescu, si acolitii sai au oprit, in februarie 2006, tiparirea celui de-al saptelea volum al manuscriselor Eminescu. Primul volum a fost publicat la tipografia Regiei Autonome "Monitorul Oficial", in 2004, la initiativa presedintelui Academiei de atunci, Eugen Simion. In 2006, dupa ce Eugen Simion n-a mai fost presedintele Academiei, D.R. Popescu a pus la cale o adevarata circoteca numita licitatie publica prin care proiectul Caietele Eminescu sa nu mai fie tiparit ca si pana atunci de Monitorul Oficial, iar destinatia celor 10 miliarde lei vechi sa fie la cheremul camarilei sale.
"Eminescu acesta al haosului germinativ!"
Volumele VIII-XIV din seria manuscriselor eminesciene includ creatiile de tinerete ale poetului, insemnari geografice si istorice ale lui Mihai Eminescu privitoare la Transilvania, Ungaria, Polonia, Albania, Turcia, articole politice, Dictionarul de rime, insemnari de matematica, fizica, filozofie, rapoarte scoale. Cu alte cuvinte, "Eminescu acesta al haosului germinativ", cum a scris inspirat C. Noica.
In 12 noi volume, cititorului i se ofera sansa sa intre in laboratorul de creatie si de viata al unui geniu. In volumul VIII poti admira caligrafia poemelor scrise intre 1866-1874, printre ele Mortua est, Venere si Madona, Atat de frageda, Dorinta, Peste varfuri, Kamadeva, Calin, Doina, O, mama; basmele Arghir, Fata din gradina de aur, Miron si frumoasa fara corp; poezii populare. In volumul IX, cercetezi articolele politice ale lui Mihai Eminescu, din perioada 1876-1880, iar in volumul X - Dictionar de rime - versiunile pregatitoare, diverse scrieri eminesciene, din perioada 1880-1883: exercitii de gramatica greco-latina pentru traducerea Iliadei, transcrieri evanghelice, incercari matematice, teorie sociala, proza greu descifrabila din preajma bolii, Legenda Luceafarului. Volumul XI cuprinde diverse texte eminesciene, proza stiintifica referitoare la miscarea corpurilor, gravitatie, caldura, elementele materiilor, astronomie, algebra, precum si poeme scrise la Iasi intre 1874-1877: Gemenii, Apari sa dai lumina, Scrisoarea II, Scrisoarea III, Afara-i toamna, Calin Nebunul. Volumului XII ii este dedicat integral versiunii finale pentru Dictionar de rime.
Volumul XIII cuprinde creatii ale lui Mihai Eminescu din anii 1875-1880: teatru (Bogdan-Dragos - Cornul lui Decebal, Nunta lui Dragos, replici razlete); versuri integrate dramei istorice Bogdan-Dragos (Scrisoarea IV, Peste varfuri, Atat de frageda, Rugaciune); maxime; rapoarte de inspectii scolare. Volumul XIV prezinta diverse creatii ale poetului Mihai Eminescu din perioada 1878-1883: versuri (Ce te legeni, codrule, Rugaciune, La mijloc de codru des, Doina, Lasa-ti lumea, Mai am un singur dor, O, mama..., Scrisorile, Musatin si codrul, Ta twam asi, Stelele-n cer, S-a stins viata); poezii populare, fragmente dramatice (Alexandru Lapusneanu, Cel din urma Musatin), dictionar de rime - fragmentarium, precum si creatii eminesciene in limba romana si germana, din perioada berlineza si ieseana (1872-1877): versuri (Diamantul Nordului, Melancolie, Glossa), proza (Cezara).
Lansare cu recital Ilie Gheorghe
Astazi, de la ora 12.00, in Sala de expozitii Theodor Palady a Bibliotecii Academiei Romane din Bucuresti, vor fi lansate volumele VIII-XIV din seria Manuscriselor lui Eminescu, imprimate la Monitorul Oficial. Evenimentul e organizat de Sectia de Filologie si Literatura a Academiei Romane, Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta si Biblioteca Academiei Romane. Vor fi prezentate publicului 12 volume noi din cele 24 de manuscrise Eminescu cate sunt prevazute pentru finalizarea proiectului de facsimilizare a manuscriselor eminesciene. Cu acest prilej, actorul Ilie Gheorghe de la Teatrul National din Craiova va oferi un recital din poezia lui Mihai Eminescu.
"Caietul rosu" si manuscrisele in sanscrita
In afara celor 45 de caiete donate de Maiorescu Academiei Romane, la ora actuala mai exista manuscrise eminesciene de facsimilat in biblioteci din Iasi si Cluj. La Iasi se pastreaza manuscrisele in sanscrita ale lui Eminescu, iar la Cluj celebrul "caiet rosu" ce contine poeziile transcrise de Eminescu pentru Mite Kremnitz, una dintre iubitele lui Eminescu si cumnata lui Titu Maiorescu. La Arhivele Statului din Iasi si Bucuresti exista alte manuscrise ale lui Eminescu de pe vremea cand acesta afost revizor scolar.
Anul trecut, Academia Romana a acordat Premiul Hasdeu pe anul 2004 primului volum din Caietele Eminescu. Premiul le-a revenit graficianului Mircia Dumitrescu si cercetatoarei Gabriela Dumitrescu, sef serviciu Manuscrise-carte rara de la Biblioteca Academiei Romane. Caietele Eminescu facsimilate au devenit un instrument indispensabil de lucru pentru eminescologii si istoricii literari care nu vor mai putea in cel mai apropiat timp sa rasfoiasca manuscrisele eminesciene din pricina degradarii in timp a hartiei pe care a scris Eminescu.
Premiul Eminescu pentru jurnalism
Fundatia Europeana "Mihai Eminescu" si Academia Mihai Eminescu au acordat Premiul Mihai Eminescu pentru jurnalism si intreaga sa activitate civica in anul 2007 ziaristului ZIUA Victor Roncea. De-a lungul celor 10 editii ale decernarii distinctiilor Fundatiei si Academiei "Mihai Eminescu" au mai fost premiati, dintre ziaristi, Ion Cristoiu, Cristian Tudor Popescu, Adrian Sarbu, scriitorii Mihai Sora, St. Augustin Doinas, Adrian Paunescu, George Astalos, actrita Leopoldina Balanuta, artistul Vincenzo Bianchi, academicianul Constantin Balaceanu Stolnici, Mitropolitul Nestor, nepoata domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Magdalena Cuza, si alte personalitati. Din juriu au facut parte si academicienii Eugen Simion, Alexandru Surdu si filosoful Constantin Barbu. (A.M.)

---

Despre autor: