Agricultura este unul dintre domeniile cu o contributie puternica la incalzirea globala. Agricultura "furnizeaza" anual o cantitate impresionanta de gaze cu efect de sera. Un raport Greenpeace, intitulat Cool Farming, prezinta detalii despre practici

Agricultura este unul dintre domeniile cu o contributie puternica la incalzirea globala. Agricultura "furnizeaza" anual o cantitate impresionanta de gaze cu efect de sera. Un raport Greenpeace, intitulat Cool Farming, prezinta detalii despre practicile distructive care se folosesc in agricultura si ofera solutii pentru reducerea contributiei agriculturii la schimbarile climatice.

In viziunea ecologistilor, aceste masuri vor contribui la protejarea mediului si vor aduce beneficii atat pentru fermieri, cat si pentru consumatori. Raportul detaliaza pentru prima data in mod explicit contributiile directe si cele indirecte la incalzirea globala. Autorii raportului Greenpeace sunt Jessica Bellarby, Bente Foereid, Astley Hastings si Pete Smith, profesori la catedra de Stiinte Biologice a Universitatii Aberdeen. Pete Smith este unul dintre autorii celui mai recent Raport Interguvernamental privind Schimbarile Climatice (IPCC). Cel mai important aspect, in viziunea autorilor raportului, este acela ca agricultura se poate transforma dintr-un mare poluator intr-un domeniu suta la suta "Verde". Agricultura foloseste ingrasaminte chimice, care degradeaza solurile, contribuind la distrugerea surselor care absorb dioxid de carbon (in special paduri). Emisiile cele mai multe se inregistreaza din cauza folosirii in exces a fertilizatorilor. Solutiile se refera la agricultura durabila, care presupune depozitarea carbonului in sol (prin diferite metode) si utilizarea foarte redusa a fertilizatorilor. Raportul mai detaliaza in ce fel fermierii pot reduce emisiile de gaze cu efect de sera si cat de usor de implementat sunt aceste solutii.

PUNCTE CRITICE. Agricultura practicata intensiv a dus la: utilizarea in exces a fertilizatorilor, curatarea terenurilor de vegetatie, degradarea solurilor, cresterea in mod intensiv a animalelor. Daca le luam pe rand, in ordinea gravitatii, cea mai importanta este utilizarea in exces a fertilizatorilor. Mai mult de jumatate din cantitatea totala de fertilizatori folositi in agricultura ajunge in atmosfera sau in apa. Unul principalii compusi chimici din fertilizatori este oxidul de azot (N2O), gaz cu efect de sera cu impact de 296 de ori mai puternic asupra atmosferei decat dioxidul de carbon (CO2). Utilizarea fertilizatorilor elibereaza in atmosfera echivalentul a 2,1 miliarde de tone CO2 in fiecare an. Iar producerea fertilizatorilor adauga echivalentul altor 410 milioane de tone de CO2. Asta inseamna ca, din toate produsele chimice care se realizeaza industrial, fertilizatorii contribuie cel mai mult la incalzirea globala. Al doilea mare "producator" de gaze cu efect de sera este domeniul cresterii animalelor. Desi poate starni rasul celor neavizati, s-a constatat ca dejectiile animaliere produc o cantitate imensa de metan, un alt gaz cu efect de sera. Pentru ca cererea de carne este tot mai mare in intreaga lume, se asteapta ca emisiile de metan sa creasca progresiv in urmatoarele decenii. Bovinele si ovinele "contribuie" cel mai mult la incalzirea globala. Fiecare kilogram de carne de vita produs contribuie cu 13 kilograme de emisii de carbon. Fiecare kilogram de carne de miel produs contribuie cu 17 kilograme de emisii de carbon.

CONTRIBUTII INDIRECTE. Agricultura are si un puternic impact indirect la incalzirea globala. Taierea padurilor pentru a crea terenuri pentru agricultura sau pasuni pentru animale inseamna distrugerea principalei surse de absorbtie a dixodului de carbon din atmosfera si de eliberare a oxigenului. Asta se vede cel mai bine in distrugerea padurilor tropicale, unde suprafete insemnate sunt folosite pentru cultivarea soiei (folosita in industria alimentara, dar si pentru furaje) sau a palmierilor (din care se obtine ulei care este transformat in biodiesel). Cool Farming rezuma cum agricultura afecteaza clima in fiecare regiune a globului. America de Nord si zona Pacificului sunt singurele regiuni dezvoltate unde cantitatea de gaze cu efect de sera emisa in atmosfera creste constant. In Asia, se asteapta acelasi fenomen, intrucat aici este in plina dezvoltare cresterea animalelor.

Care sunt solutiile?Greenpeace prezinta si cateva metode de rezolvare a problemelor, considerand ca acestea vor duce nu numai la reducerea emisiilor, ci si la transformarea agriculturii intr-unul din domeniile care vor absorbi gaze cu efect de sera. In primul rand, ecologistii vorbesc despre reducerea utilizarii fertilizatorilor. Simpla aplicare doar a cantitatii optime de fertilizatori la momentul potrivit ar reduce semnificativ cantitatea de gaze cu efect de sera emisa. In acelasi timp, ar reduce riscul crearii altor dezastre ecologice, cum ar fi dezvoltarea unei cantitati periculos de mari de alge in lacuri, mari si oceane. In al doilea rand, ecologistii vorbesc despre protejarea solurilor, a caror deteriorare nu conduce doar la incalzirea globala, ci si productia de mancare. Agricultura industrializata a facut ca solurile sa fie "inecate" de nutrienti. A rezultat ca, pe suprafete intinse din toata lumea, cantitatea de compusi ai carbonului din soluri a fost extrem de redusa. Atat de redusa, ca numai in zonele subdesertice si in cele desertice se mai gaseste in cantitati mai mici. Daca aceasta situatie se va schimba, cantitati insemnate de carbon vor reveni in soluri, ceea ce va duce la reducerea contributiei agriculturii la incalzirea globala. In al treilea rand, Greenpeace vorbeste despre imbunatatirea producerii orezului. Zonele de cultivare trebuie tinute uscate in afara sezonului de cultivare, reducandu-se astfel semnificativ emisiile de metan. Alte masuri in acest domeniu: renuntarea la poldere si la fertilizatori. Ecologistii vorbesc si despre reducerea cererii de carne, mai ales in tarile dezvoltate, care ar reduce emisiile de metan. Agricultura agresiva a dus pana acum la distrugerea solurilor si apelor, la dezastre ecologice si ar putea duce in viitor la saracie si la foamete.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.