Ziua de 28 decembrie 1972 avea sa fie una care-i va schimba pentru totdeauna viata lui Ion Ene, un tanar care abia fusese incorporat de Centrul Militar. Repartizat la UM 01773 Valea Calugareasca, tanarul de 20 ani trebuia sa depuna juramantul de cre
Ziua de 28 decembrie 1972 avea sa fie una care-i va schimba pentru totdeauna viata lui Ion Ene, un tanar care abia fusese incorporat de Centrul Militar. Repartizat la UM 01773 Valea Calugareasca, tanarul de 20 ani trebuia sa depuna juramantul de credinta fata de tara si „intaiul conducator“. Numai ca Ion, alaturi de un frate de-al sau si un alt tanar au refuzat sa jure, spunand ca religia nu le da voie. Imediat ce au spus ca sunt adventisti-reformisti, cei trei au fost luati la bataie de soldati si ofiteri. Alaturi de ceilalti doi confrati au fost trimisi imediat la UM 01770 Govora, unde s-a mai organizat un ceremonial de depunere a juramantului special pentru ei. Refuzul a fost la fel de categoric. A urmat un proces rapid si o condamnare dura. „Tribunalul Militar Bucuresti, cu unanimitate de voturi condamna pe soldatul Ion Ene, in prezent arestat in Penitenciarul Ramnicu-Vilcea, la trei ani si sase luni inchisoare pentru infractiunea de insubordonare. Obliga pe condamnat sa plateasca statului 250 lei cheltuieli judiciare“, se arata in sentinta 44 a sedintei publice din 23 ianuarie 1973.

D in acest moment avea sa inceapa calvarul pentru vrancean. Corectiile curgeau saptamanal, fara drept de discutie. „Inca de la proces mi-am dat seama ca nu-mi va fi bine. Mi-au spus ca daca mai spun ceva din Biblie imi dau 25 ani de puscarie. Mi-au dat ceva mai mult decat pedeapsa minima si m-au trimis la Penitenciarul Ramnicu-Valcea. Odata ajunsi, ne-au pus sa ducem hardaul la porci. Am apucat sa spun ca noi nu putem munci de Ziua Domnului (sambata) si nu avem voie sa facem nimic altceva decat sa ne rugam. In fiecare sambata aveam aceleasi probleme pentru ca refuzam sa ies la munca. Dusuri faceam de vinerea, indiferent de vreme, cu apa rece. Ne mai si bateau, dar de la un timp amortea carnea pe noi si nu mai simteam nimic. Am avut vreo 42 de rapoarte din acest motiv. Am stat la izolare severa (carcera) cred ca aproximativ 2 luni din toata perioada de detentie. Cel mai mult am stat 10 zile. Dormeam pe o lada de lemn, iar in rest stateam doar in niste papuci de plastic, pe beton. Aveam catusele puse, cu mainile la spate. Mancam o felie de paine de 100 grame si ni se dadea doar o cana de apa pe zi“, a povestit vranceanul.

Un doctor l-a scapat din inchisoare


Despre autor:

Gardianul

Sursa: Gardianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.