Schimbarile climatice au adus zonele litorale ale Europei in topul preocuparilor organizatiilor pentru protectia mediului. Protejarea ecosistemelor amenintate impune tuturor tarilor europene cu iesire la mare o regandire a politicii de promovare a turismului litoral.
Vacanta la mare a devenit un lucru sacrosanct pentru familiile europene. Dar europenii sunt pe cale de a-si ucide litoralul din prea multa dragoste, sustin organizatiile ecologiste. Dezvoltarea necontrolata a plajelor maritime in ultimele decenii a dus la o situatie nesustenabila, potrivit Agentiei Europene pentru Mediu (EEA). Zonele de coasta ale Europei sunt supuse unei duble provocari: pe langa mult discutata incalzirea globala afluxul de turisti, atrasi cu constructii si agremente sofistcate.
Amenintarile nu pot fi separate. Schimbarea climatica aduce cu ea inundatii, eroziunea solului, furtuni, valuri de caldura. Un litoral sanatos actioneaza ca un tampon impotriva fenomenelor meteo extreme. Dar in multe regiuni ale Europei acest tampon a fost invadat de constructii case, hoteluri si chiar statiuni intregi. In acest moment, mai mult de jumatate din litoralul mediteranean al Europei este ocupat de constructii, de hoteluri cu multe etaje si plaje amenajate, cu rolul de a atrage turistii.

Nordul sau Sudul?
Cea mai exploziva dezvoltare urbanistica a zonelor litorale se face simtita in vestul bazinului mediteranean, in Portugalia, Spania, Franta, Italia, dar si in Grecia. "Daca privim ce se intampla in Mediterana, e clar ca evolutia este nesustenabila", afirma Walter Kreiken de la asociatia olandeza EUCC.
Uniunea Europeana a stabilit, in fine, cateva principii de "management integrat al zonelor de coasta", facand din conservarea litoralului o prioritate a "celor 27". Mai mult decat atat nu se poate face. Tarile din nordul continentului, Marea Britanie si Suedia, si-au asumat rolul de pionieri in conservarea litoralului, dar efortul este zadarnic daca pe flancul sudic nu se intampla nimic, spune cercetatorul olandez. Mai ales in sud, industria hoteliera si de agrement fac un lobby agresiv pentru dezvoltarea sporturilor nautice si pentru construirea de hoteluri cu capacitati supradimensionate in zone lipsite de resurse de apa pe masura. Administratorii destinatiilor turistice preferate mediteraneene incearca cu disperare, in al doisprezecelea ceas, sa evite a impartasi soarta Mallorcai, insula spaniola care de obicei ne vine mai intai in minte cand vorbim despre dezvoltarea irationala a turismului de litoral.
Acestea sunt concluziile unui cercetator olandez. Dar chiar pe litoralul Marii Britanii este in faza avansata un proiect de amenajare a unei piste artificiale de surfing, bazata pe saci de nisip, a carei dare in folosinta este estimata pentru toamna lui 2008. Cel mai mare procentaj de litoral afectat de eroziune, dintre tarile UE (peste 50 la suta) il gasim tot intr-o tara de pe flancul nordic, Polonia, iar o tara mediteraneana, Ciprul, vine abia pe locul al doilea, cu un procentaj de eroziune de 37,8 la suta.

Solutia croata
Pe flancul sudic al Europei, Croatia, Turcia si Malta sunt tari turistice care mai pot inca mentine un echilibru intre dezvoltare, protectia habitatului si cadrul natural, cred expertii EEA. Croatia este cea care a inventat conceptul "quality tourism", in locul mai raspanditului "mass tourism", dupa cum explica sefa departamentului pentru turism balcanic, .Blanka Belosevici. Tot Croatia este si tara cu cea mai exploziva dezvoltare a turismului, cu o crestere a veniturilor din acest sector de 17,4 procente in ultimii zece ani, principalii responsabili pentru cresterea atractiei turistice a tarii care detine aproape intregiul litoral iugoslav al Adriaticii fiind turistii din Germania. Daca mai micul vecin Slovenia, cu o iesitre punctforma la mare, atrage turistii mai ales in sezonul zapezilor pe partiile de schi, Croatia atrage 87 la suta din turisti in sezonul de mare, iunie-septembrie. "Suntem norocosi ca nu am ajuns in situatia altor tari mediteraneene, care si-au distrus litoralul", spune Blanka Belosevici, care dezvaluie, intr-un interviu pentru Deutsche Welle, proiectul agentiei pentru turism de a face si alte zone disponibile pentru turism, care sa permita dezvoltarea acestei industrii mai echilibrat pe parcursul unui an. Pentru atragerea turistilor dinspre coaste spre interiorul tarii, Croatia mizeaza in primul rand pe turismul cultural si pe credite acordate familiilor pentru renovarea locuintelor istorice din zonele muntoase.

Distrugere, cu subventii UE
Poate nu intamplator , tara data ca exemplu pozitiv in raportul EEA vine din afara Uniunii Europene. Raportul scoate in evidenta un neajuns al politicii europene distrugerea litoralului mediteranean s-a facut cu subventii generoase de la Uniunea Europeana. "Suprafetele artificiale" de betoane au crescut, in perioada 1990-2000, cu 190 kilometri patrati pe an, aceasta fiind una dintre principalele amenintari pentru supravietuirea litoralului european. Aproximativ doua treimi din zonele de coasta ale Europei s-au pierdut in ultimul secol, din cauza lucrarilor de amenajari, pentru care un exemplul cel mai graitor este asa-numitul "Zid mediteranean" ("Med Wall"), pe coastele sudice, acoperite in proportie de peste 50 la suta de constructii mai mult ori mai putin estetice din beton. Cu impactul imediat, cresterea aglomerarii. Densitatea populatiei in zonele de coasta ale Europei este in medie cu 10 la suta mai mare decat in zonele interioare, si ea continua sa creasca intr-un ritm mai accelerat, releva raportul EEA. Tot pe litoralul sudic discrepanta dintre densitatea de populatie in zona litorala si in interior este mult peste medie, cu pana la 50 la suta mai multi locuitori pe kilometrul patrat pe litoral. La dezvoltarea infrastructurilor pe litoral este campioana, printre tarile europene, Portugalia, cu o crestere a amenajarilor de 34 la suta in deceniul 1990-2000, urmata de Irlanda (totusi tara insulara), cu o crestere de 27 la suta, Spania (18 la suta), Franta, Italia si Grecia.
Constructiile s-au suprapus peste speciile rapitoae, proliferate necontrolat incepand din anii 60, in primul rand in Mediterana (specia de meduze Mnemiopsis leydy este exemplul cel mai la indemana). Ele au fost recunoaste raportul EEA - primele care au afectat ireversibil ecosistemele naturale ale litoralului european. Dar peste acele nevertebrate a venit, mai nou, interventia si mai distrugatoare a unei fiinte superioare.