Romania culturala, in direct in Franta pe FM

>> Joi, vineri si sambata, postul francez France Culture si-a mutat studioul la Bucuresti.

Pentru trei zile, France Culture, postul public de radio specializat pe actualitate culturala, s-a mutat la Bucuresti. Dintr-un studio improvizat in holul Institutului Francez din Bulevardul Dacia, France Culture a transmis in direct stiri despre ce se mai intampla in cultura din Romania. Henri Paul, ambasadorul Frantei la Bucuresti, Gabriela Adamesteanu si Catalina Buzoianu, Cristi Puiu, Dan Burlac (producator), Alex Leo serban si Mihai Oroveanu, Cecilia stefanescu si Lucian Boia, Mihai Mihalcea, Vava stefanescu si Cosmin Tapu (directorul Festivalului Rokolectiv), Ioana Popescu de la Muzeul Taranului Roman sunt doar cativa dintre cei care au trecut in aceste zile pe la microfonul France Culture. In plus, au fost realizate o emisiune despre starea medicala, cu Mircea Kivu, sociolog, si Ramona Niculescu, medic pediatru, emisiune care a deschis de altfel programul dedicat Bucurestiului, una despre agricultura in Romania si un reportaj cu locuitorii din sinca Noua, satul de langa Brasov trecut pe harta agriculturii ecologice din Europa.

Henri Paul: "O tara foarte emotiva"
Henri Paul, care inainte de a fi ambasador a fost sef de cabinet al fostului ministru francez al Culturii, a spus, in cadrul emisiunii "Tout arrive", difuzata joi, 14 decembrie, in direct de la Bucuresti, ca primele lucruri care l-au frapat in Romania au fost "umanitatea si sentimentul libertatii". "Trebuie sa intelegem ca romanii au suferit, ca trecutul a fost crud pentru ei, cu o dictatura foarte severa. Acum insa presa e libera, televiziunea, radioul, exprimarea este libera. Se vorbeste mult in Romania, poate cu mai putin stil, dar impresia mea a fost de libertate", a mai spus Paul, adaugand ca simte Romania ca fiind "o tara de emotii, o tara foarte emotiva".
Realizatorul emisiunii "Tout arrive", Ar-naud Laporte, a orientat discutia, la care au participat si scriitoarea Gabriela Adamesteanu si regizoarea Catalina Buzoianu, spre francofonie si spre ce inseamna limba franceza pentru romani. Gabriela Adamesteanu, al carei roman, "Dimineata pierduta", a aparut nu cu mult timp in urma la Gallimard, in prezent fiind in curs de aparitie "Drumul egal al fiecarei zile", a vorbit despre dificultatea invatarii limbii franceze intr-o perioada in care obligatoriu era studiul limbii ruse. Scriitoarea a povestit cum, in copilarie, a luat lectii de franceza de la o doamna in varsta, dar asta nu a durat foarte mult, pentru ca familia ei era saraca. "Am devenit traducatoare fara a sti sa pronunt un cuvant in limba franceza, pentru ca stiam franceza din carti. In anii '70 am inceput sa frecventez cursurile Institutului Francez si asta m-a adus in atentia Securitatii", a povestit Gabriela Adamesteanu.
Pentru Catalina Buzoianu, care a infiintat la Marsilia Centrul de Cercetari Teatrale Franco-Romane "Mmemosyne", lucrurile au fost cumva mai simple si mai firesti, mama ei fiind profesoara de franceza si invatand aceasta limba in casa.
A doua parte a emisiunii realizate si moderate de Arnaud Laporte a fost impartita intre Muzeul National de Arta Contemporana - e OK ca acest muzeu este deschis in Casa Poporului? - si starea cinematografiei romanesti. Mihai Oroveanu, directorul MNAC, a vorbit despre partea ironica a faptului ca aceasta cladire, simbol al megalomaniei, a ajuns sa gazduiasca un muzeu de arta contemporana. "Nu ne-a placut ideea, dar alt spatiu pentru arta contemporana nu exista in Bucuresti. si noi detestam aceasta cladire, dar nu puteam astepta ca statul roman sa dea fonduri pentru ridicarea unei cladiri ca a Muzeului Guggenheim din Bilbao", a explicat Oroveanu.
Mihai Oroveanu: "Prioritara era restaurarea bisericilor vechi foarte frumoase"
Inevitabil, a fost adusa in discutie si viitoarea Catedrala a Mantuirii Neamului, care are in comun cu Casa Poporului nu doar vecinatatea, ci si ideea de megalomanie: "Am propus sa fie ridicata o catedrala gonflabila", a spus Oroveanu, pentru ca ideea in sine a Catedralei Mantuirii Neamului este una gonflata: "Romanii nu aveau nevoie de asta, prioritara era restaurarea bisericilor vechi foarte frumoase", a continuat el.
Cristi Puiu, prezent in aceasta a doua parte a emisiunii "Tout arrive", a vorbit despre asteptarile pe care le-a avut de la filmul romanesc dupa caderea comunismului: "Ma asteptam la un neorealism, cum s-a intamplat in Italia dupa caderea fascismului. Dar gaseam tot metafore, tot camuflaj. Simteam nevoia unui cinematograf direct. Pentru mine era foarte simplu: trebuia spus adevarul si acesta a fost motorul demersului meu". "Pana la urma, avem neorealism", a intervenit criticul de film Alex Leo serban, referindu-se la filmele realizate in ultimii ani in Romania (de la Cristi Puiu la Cristian Mungiu).
Destule teme pentru o emisiune de putin peste o ora. In incheiere, realizatorii au ales hitul filmului "Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii" al lui Catalin Mitulescu. stiti care: tara noastra-i tara noastra/dulce pajiste albastra...

---

Despre autor: