"Mai rai ca Ceausescu"

Stirea ca s-au implinit 50 de ani de la rascoala anticomunista de la 4 decembrie 1957 din satul vrancean Vadu Rosca nu a starnit nici o reactie din partea autoritatilor locale si nationale si nici din partea presei de la Bucuresti. Mai grav e faptul ca taranii care au infruntat puscariile comuniste pentru ca au luptat impotriva cooperativizarii sunt batjocoriti de functionari care nu le dau inapoi pamanturile luate cu japca.
Lui Nitu V. Stan, un taran erou care s-a luptat cu trupele conduse de Nicolae Ceausescu, i se cer acte doveditoare pentru padurea pe care n-a vrut sa o dea la colectiva. Gest cinic si batjocoritor, cu atat mai mult cu cat cei de la primarie stiu ca Securitatea i-a luat toate actele lui Nitu V. Stan. Chiar daca eroul de la Vadu Rosca a facut, cum spune legea, de trei ori confirmarea proprietatii cu martori, cei de la Primaria Vulturu nu vor sa-i dea pamantul pentru care a facut ani grei de puscarie la Gherla. Batjocura comunistilor din 1957 e continuata si dupa 50 de ani, intr-o Romanie europeana.
Inghititi de apele Siretului
La 50 de ani de la martea criminala din 4 decembrie 1957, cand trupele conduse de generalul-locotenent Nicolae Ceausescu au omorat noua tarani, cativa batrani au facut o slujba de pomenire la Vadu Rosca. Nitu V. Stan, liderul rascoalei anticomuniste, nu a fost invitat de nimeni la pomana si a aflat despre eveniment dupa ce comemorarea avusese loc. Nici o oficialitate nu a venit de la Focsani sau de la Bucuresti, cu exceptia sefului culturii vrancene, Puiu Siru Usturoi. In memoria celor noua eroi impuscati, a fost ridicata o troita ce poarta numele acestora - Aurel Dimofte, Ionut Cristea, Ion Arcan, Dumitru Craciun, Toader Craciun, Stroie Craciun, Dumitru Marin, Marin Mihai, Dana Radu. In decembrie 1957, 18 tarani din Vadu Rosca au fost intemnitati pentru "rebeliune" si "uneltire contra ordinei sociale". Opt dintre supravietuitorii rascoalei anticomuniste de la Vadu Rosca au murit, in iulie 2005, rapusi de inundatiile nimicitoare ale Siretului. In acest moment mai traiesc doar patru dintre cei intemnitati pentru rascoala anticomunista de la Vadu Rosca: Stan V. Nitu, Sandu Lazar, Craciun T. Marin si Costica Arbanas. Acestia n-au primit inapoi nici pana azi pamanturile bagate cu forta in planul comunist al colectivizarii.
Secretarul Bejan refuza sa dea explicatii
Stan V. Nitu a facut trei cereri la Primaria Vulturu pentru a-si primi inapoi padurea de 1,5 hectare pentru care s-a luptat cu trupele conduse de Ceausescu. Actele de proprietate i-au fost distruse de securistii care l-au ridicat din casa parinteasca in seara zilei de 4 decembrie 1957. Padurea pe care o revendica fusese cumparata de tatal lui Stan V. Nitu. Orfan de mama si de tata de la 12 ani, crescut mai apoi de o sora mai mare decat el cu 17 ani, Stan V. Nitu a luptat cu toporul si cutitul in mana pentru ca sa nu-si dea averea primita de la parinti comunistilor si colectivei. A facut de trei ori confirmarea proprietatii cu martori, cu vecinii lui, dar Comisia de la Primaria Vulturu nu i-a luat in seama aceste probe legale, cerandu-i in batjocura acte despre care stia ca au fost distruse de Securitate. "Am pus si declaratiile vecinilor de trei ori si nimic!", ne-a declarat Stan V. Nitu. La 12.04.2006, primarul comunei Vulturu, Alexandru Mihalcea, si secretarul Corneliu Florin Bejan ii raspund negativ lui Stan V. Nitu, care isi inregistrase a treia cerere cu nr. 27 din 2005. Motivul? "Nu ati prezentat la cerere acte care sa dovedeasca dreptul dvs. de proprietate pentru suprafata de 1,5 ha padure", scrie negru pe alb in documentul semnat de primarul Mihalcea. La Primaria Vulturu, Mihalcea s-a dat disparut, desi avea biroul deschis, iar secretarul Bejan a refuzat sa vorbeasca cu noi despre manifestarile pe care Primaria Vulturu le-a organizat pentru comemorarea de la Vadu Rosca si despre dosarul de retrocedare depus de Stan V. Nitu. Numai la auzul "rascoala anticomunista", Bejan a luat foc in fata primariei, spunand ca nu ne raspunde, ca facem jocul celor de la "Ziarul de Vrancea", care au relatat despre evenimentele de la Vadu Rosca, ca nu e comunist si nici nu a fost vreodata si ca o sa ne dea in judecata. Ramane ca prefectul de Vrancea sa se autosesizeze si sa dea o amenda contraventionala primarului Mihalcea pentru ca nu a aplicat corect legea in cazul lui Stan V. Nitu, eroul care a dovedit de trei ori cu inscrisurile vecinilor calitatea sa de proprietar.
Sicane comuniste
S-a luptat cu comunistii pentru proprietate si libertate. La aproape 80 de ani, Nitu V. Stan spera
ca dreptatea de dupa lumea comunista sa iasa la lumina macar dupa ce el va muri. "Acum ne insala comunistii, toti au banci, restaurante, magazine, intreprinderi!", marturiseste Nitu V. Stan despre societatea in care cu totii traim. Cu exceptiile care confirma regula, nu poti sa-l convingi, insa, pe eroul de la Vadu Rosca despre schimbarile democratice si europene care s-au petrecut si se petrec in Romania.
Vremea, cum imi spune un taran din comuna Vulturu, judetul Vrancea, ca vremurile! Urata, intre ploaie si lapovita, facand ca noroiul sa atace si mai mult drumurile de tara distruse. Gasesc un semn de circulatie care arata ca pana la Vadu Rosca mai sunt cinci kilometri. La intrarea in sat, nici un indicator. Ii gasesc casa lui Nitu V. Stan, ghidandu-ma dupa o gospodarie cu bolta mare de struguri aflata aproape de monumentul inchinat celor noua tarani impuscati la 4 decembrie 1957. E aproape de ora pranzului si familia lui Nitu V. Stan face mamaliga si transeaza un vitel. Nitu V. Stan nu e surprins sa ma vada in ograda lui. "A fost aici si doamna Lucia Hossu Longin, au fost si din Franta si din alte tari straine sa vorbeasca cu mine", imi marturiseste eroul din fata mea care, pe 5 martie 2008, va implini 80 de ani. Sunt invitat la un vin facut chiar de mana lui Nitu V. Stan si la o tochitura de vitel facuta de nora celui care a condus rascoala anticomunista din 1957 de la Vadu Rosca. Nitu V. Stan ma avertizeaza sa scriu cu grija in carnetel cele ce imi vor fi povestite. Aflu, astfel, ca a mai aparut ceva si in "Ziarul de Vrancea" si, a doua zi dupa s-a scris in ziarul vrancean, cei de la comuna Vulturu i-au intrerupt lumina publica din fata casei. Mai mult, secretarul Primariei Vulturu, Florin Corneliu Bejan, l-a luat la trei pazeste pe fiul cel mare al lui Nitu V. Stan, care are un microbuz de calatori. "Ca de ce ii fac eu comunisti? Pai eu i-am facut?", povesteste hatru Nitu V. Stan. Actualul primar de la Vulturu, Alexandru Mihalcea, a fost, pe vremea lui Ceausescu, seful Consiliul Unic Agro Industrial pe zona de sud a Vrancei.
"Trageau cu flacari de foc"
Pe Nitu V. Stan, Revolutia din 1989 l-a prins facand un cos de rachita. Cand l-a vazut pe Ceausescu ca a fugit cu elicopterul si-a amintit de seara de 4 decembrie 1957. Viitorul secretar general al Partidului Comunist Roman l-a intrebat atunci cum il cheama. Pe 4 decembrie 1957, Nicolae Ceausescu, seful Directiei Superioare Politice a Armatei si adjunct al Ministrului Fortelor Armate, a dat ordin sa se traga in taranii revoltati la Vadu Rosca.
Noua au fost impuscati mortal si zece au fost raniti. "Trageau cu flacari de foc. Nu stiam ce-i frica, nu ma durea nici in ceafa", isi aminteste Nitu V. Stan de dimineata zilei de marti, 4 decembrie 1957. Cu securistii si procurorii dupa el, Ceausescu i-a luat la intrebari pe autorii razmeritei. "Era la un metru, cum esti dumneata acuma de mine. Daca as stii ca esti neam cu el ti-as da doi pumni. Ceausescu s-a uitat in ochii mei si m-a intrebat cum ma numesc. Am raspuns si m-a lasat pe mana securistilor. Cata bataie am luat la gat de la Securitate ca aveam ceafa cat tot capul. Vrei sa-ti dau, uite-asa, cu palma la gat sa vezi cum e", ne-a povestit Nitu V. Stan despre intalnirea lui cu Ceausescu. Comandantul represiunii de la Vadu Rosca, Nicolae Ceausescu, "a intrebat, fata in fata cu noi, cei de la Vadu Rosca, daca e careva ranit dintre soldati, dar mortii si ranitii erau numai dintre noi, taranii de la Vadu Rosca", si-a amintit Nitu V. Stan. Atunci, s-a tras in tarani fara somatie si fara oprire, "trageau cu flacari de foc".
"Cand l-am vazut pe Ceausescu la televizor, in decembrie 1989, mi-am amintit de el din seara de 4 decembrie 1957, cand ne-au dus pe toti luptatorii la scoala, ne-au pus cu fata si cu mainile la zid si urlau securistii - Nu te intorci, nu te misti! M-au judecat asa cum mi-au facut si mie, ba mie si mai rau. Cand am auzit ca se impusca la televizor, inima nu imi era de bucurie, ci de frica. Ma gandeam ca se impusca iar oameni necajiti si nevinovati. Aici, la Vadu Rosca, cu o saptamana inainte, incepuse sa aresteze niste maici. Nu cred ca a fost bine ca a fost impuscat. Trebuia judecat. Ii dadeam 25 de ani, nu l-as fi impuscat. Sunt mai rai ca Ceausescu cateii astia de astazi!", a concluzionat Nitu V. Stan.
Pedeapsa pentru Mocanita
Exact in ziua cand comemorau 50 de ani de la moartea celor noua consateni impuscati in 1957, taranii din Vadu Rosca au primit o veste ca un semn al providentei. In aceeasi zi, primarul comunei Vulturu din 1957, Mihai Mocanita, participant direct la masacrul condus de Ceausescu, isi priveghea sotia spre ultimul ei drum. Satenii din Vadu Rosca cred ca e un semn dumnezeiesc care arata tuturor celor care au asuprit si asupresc ca vor plati pentru relele lor.
Declaratia lui Vosganian
Originar din Focsani, ministrul Finantelor, Varujan Vosganian, a facut, la 20 februarie 2006, o declaratie politica in Senat despre rezistenta anticomunista din Romania. "Am crescut la Focsani, in Vrancea. In istoria acestor locuri ar trebui sa se vorbeasca despre grupul ,Vrancea" al ofiterului Mihai Timaru si al fratilor Ion si Cristea Paragina, grup care a activat in anii '48-'51 si ai carui membri, atunci cand nu au fost ucisi in ambuscade sau executati in detentie, au fost condamnati la inchisoare pe viata, fiind eliberati abia in 1964. Ar trebui sa se vorbeasca despre rezistenta taranilor de la Rastoaca, Suraia si, mai ales, de la Vadu Rosca, unde impotrivirea lor a lasat in urma, in dimineata zilei de 4 decembrie 1957, 9 morti si 48 de raniti", a afirmat Vosganian. Pentru ca stie evenimentele din 1957, Vosganian poate face ceva pentru ca eroul Stan V. Nitu din Vadu Rosca sa nu mai fie la mana comunistilor. Ar fi o dovada ca dincolo de declaratii politice sunt si fapte.
Basescu i-a uitat
In "Raportul pentru condamnarea regimului politic comunist ca neligitim si criminal" propus, in ianuarie 2006, presedintelui Traian Basescu de Sorin Iliesiu, in capitolul 11, se vorbeste despre "arestarea, uciderea, detentia politica sau deportarea taranilor care opuneau rezistenta fata de colectivizare (1949-1962)". "Dupa datele P.M.R.-ului, intre 1949-1952 au avut loc peste 80.000 de arestari de tarani, dintre care 30.000 finalizate cu sentinte de inchisoare. In rascoalele din 1959-1962 si-au pierdut viata sau libertatea alti tarani. Rascoala din Vadu Rosca (regiunea Galati), in care si-au gasit moartea noua oameni, a fost reprimata de Nicolae Ceausescu personal", se spune in documentul citat. Vajnicul luptator anticomunist Traian Basescu n-a avut nici o reactie publica fata de comemorarea a 50 de ani de la rascoala anticomunista de la Vadu Rosca. Gestul lui Baescu e cu atat mai surprinzator, cu cat rascoala de la Vadu Rosca apare si in Raportul Final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Anticomuniste din Romania coordonat de Vladimir Tismaneanu.

---

Despre autor: