Sute de proiecte SAPARD, reziliate din cauza managementului defectuosJaf sau management defectuos?

Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) a reziliat, pana in prezent, aproximativ 300 de contracte de finantare a unor proiecte SAPARD, in valoare de peste 30 de milioane de euro, cele mai multe fiind in domeniul agroturismului, potrivit datelor prezentate luni de institutie.
"In medie, reziliam cam trei contracte pe saptamana, in domeniul agroturismului. Principalele cauze sunt probleme pe care le-au avut cu constructorii. Existau contracte din 2005 care nu au miscat nimic. De asemenea, lipsa de management al proiectelor sau modificarile tehnice foarte mari fata de proiectul initial au fost alte motive de reziliere", a declarat, la o conferinta de presa, Ecaterina Rosu, director general adjunct al APDRP.
Institutia a reziliat si contracte dupa ce proiectele au fost finalizate, ceea ce implica ca beneficiarul a trebuit sa returneze fondurile primite.
APDRP a anuntat ca a alocat integral fondurile SAPARD care trebuiau cheltuite in acest an, reprezentand Alocarile Financiare Anuale (AFA) aferente anilor 2003 si 2004.
In continuare, pana la finele lui 2008, Agentia trebuie sa aloce fondurile din AFA 2005 si 2006, in valoare de 474 milioane de euro.

Cauze obiective si subiective
Daca slaba capacitate manageriala a beneficiarilor, precum si alocarea discutabila a finantarilor de catre Agentie (dat fiind numarul mare de proiecte reziliate) se constituie in ceea ce am putea numi cauze subiective ale nevalorificarii fondurilor europene destinate agriculturii, este in afara oricarei discutii faptul ca slaba "capacitate de absorbtie" a acestor bani are si motivatii obiective. Motivatii care tin de nivelul de dezvoltare a agriculturii romanesti, de starea catastrofala a infrastructurii din tara noastra si, pe de alta parte, de normele mult prea pretentioase impuse de Comisia europeana pentru accesarea lor. Norme rezonabile, poate, pentru tari din vestul continentului insa in mod sigur prea exigente pentru tarile foste socialiste din Europa Centrala si de Est. O dovada clara in acest sens o constituie gradul redus de absorbtie a fondurilor europene de catre statele asa-numitului "Grup de la Visegrad", ani de zile considerate "elevi model" ai reformelor economice (in mare masura pe buna dreptate), prin contrast cu ramanerile in urma ale tarii noastre. Iata insa ca, la aproape patru ani de la aderarea, in mai 2004, a opt din cele zece noi state membre ale UE, Slovacia nu a atras decat 40 la suta din fondurile europene pe care si le stabilise ca obiectiv in buget, iar Polonia si Cehia numai 50 la suta.
In ceea ce priveste agricultura, Romania s-a grabit sa se alinieze uneori prea rapid la norme care se dovedesc depasite istoric (a se vedea reducerea progresiva pana la eliminarea in 2012 a celebrei "cote de lapte" prin reforma PAC), iar alteori a intarziat adoptarea unor mecanisme absolut necesare pentru atragerea fondurilor, ca in cazul software ului Agentiei de Plati si Interventie in Agricultura (APIA), pentru care risca "pierderea" a 25 la suta din fonduri.
Un alt factor obiectiv care impieteaza asupra europenizarii agriculturii romanesti este faramitarea extrema a proprietatii asupra terenurilor, o exploatatie medie din Romania masurand circa 3 hectare si jumatate, in conditiile in care pentru a obtine profit zero (pragul de rentabilitate, in care cheltuielile si veniturile sunt egale) este necesar ca o exploatatie agricola sa aiba minimum 50 de hectare. Pentru a avea si un oarecare profit, agricultura fiind prin specificul proceselor sale o ramura cu "rentabilitate naturala" (calculata fara a se tine cont de subventii din partea statului) foarte scazuta, in tarile dezvoltate exploatatia medie este de circa 100 de hectare.

---

Despre autor: