In urma cu cativa ani, Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat ca Sfantul Andrei sa fie socotit patronul spiritual al Romaniei. Insa Andrei era deja, din vremuri stravechi, sfant national, sarbatoarea lui fiind considerata cea mai potrivita, din
In urma cu cativa ani, Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat ca Sfantul Andrei sa fie socotit patronul spiritual al Romaniei. Insa Andrei era deja, din vremuri stravechi, sfant national, sarbatoarea lui fiind considerata cea mai potrivita, din calendarul popular, pentru o multime de practici magice. Printre altele, intr-una din documentarile prin judetul Alba, am mai aflat, de la un batran de-al locului, ca, in ajunul si in ziua de 30 brumar, din binecuvantatul an 1918, romancele din satele ardelenesti au facut farmece pentru izbanda Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia. In luna mai a anului 1923, Biserica Ortodoxa Romana (BOR) a adoptat calendarul iulian revizuit, si, de atunci ziua Sfantului Andrei se serbeaza si la noi la 30 noiembrie. "Deci, romancele de la 1918, cu farmecele lor, au sorocit sarbatoarea Sfantului Apostol Andrei si infaptuirea Marii Uniri", a mai spus Gheorghe Bucur, din Lancram, mirat ca ilustrul sau consatean, Lucian Blaga, nu pomeneste nimic, in "Hronicul si cantecul varstelor", de vrajile din preajma maretului eveniment national, pe care il cinstim maine.

In "Noul Testament" se spune despre Andrei, "cel dintai chemat la apostolie", ca era frate al lui Simon Petru, numarat, de asemenea, printre apostoli, amandoi fiind fii de pescar, ei insisi practicand pescuitul alaturi de tatal lor. Se mai spune ca Andrei si Petru au facut parte dintre ucenicii Sfantului Ion Botezatorul. Intr-o zi, Andrei l-a anuntat pe fratele sau ca "a gasit pe Mesia". Apoi, din Evanghelii mai aflam ca "Pe cand (Iisus) umbla pe langa Marea Galileii, a vazut doi frati, pe Simon ce se numeste Petru si pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja in mare, caci erau pescari. si le-a zis: "Veniti dupa Mine si va fac pescari de oameni!" Iar ei indata lasand mrejele, au mers dupa El". (Matei 4, 18-20, si Marcu 1, 16-18). Evangheliile mai amintesc de Sfantul Andrei numai de doua ori: la inmultirea painilor si a pestilor si dupa invierea lui Lazar. Dupa traditiile crestine si dupa cele scrise de unii istorici si teologi din primele veacuri crestine, Sfantul Apostol Andrei a fost intaiul vestitor al Evangheliei la geto-daci, in Dobrogea, cunoscuta pe atunci sub denumirea de Scythia Minor.
Viata si petrecerea sfantului
Asadar, pescarul Andrei a fost martor al minunilor, patimilor si invierii Mantuitorului, ascultandu-i invataturile si pildele, si primind porunca de a propovadui Evanghelia la toate neamurile. In lucrarea "Despre apostoli" a lui Hipolit Romanul, ucis in vremea persecutiilor imparatului Decius (249-251), si in "Istoria bisericeasca" a episcopului Eusebiu din Cesareea Palestinei, din veacul al IV-lea, scrie: "Sfintii Apostoli ai Mantuitorului, precum si ucenicii lor, s-au imprastiat in toata lumea locuita pe atunci. Dupa traditie, lui Toma i-au cazut sortii sa mearga in Partia, lui Andrei in Scythia, lui Ioan in Asia..."
Traditia ca Sfantul Apostol Andrei a propovaduit in Scythia a fost reluata si de alti scriitori bisericesti. In cartea "Viata si petrecerea sfintilor", celebrul mitropolit al Moldovei, Dosoftei, scrie: "Apostolului Andrei i-a revenit (prin sorti) Bitinia si Marea Neagra si partile Propontului, Halcedonul si Vizantea, unde e acum Tarigradul, Tracia si Macedonia, Tesalia, si sosind la Dunare, ce-i zic Dobrogea si altele ce sunt pe Dunare, si acestea le-a umblat.
De la Dunare, tot dupa traditiile bisericesti, Sfantul Andrei a plecat spre Miazazi, trecand prin Tracia si ajungand la Bizant. De aici, trecand in Macedonia si Tesalia, a ajuns in cetatea Patras din Ahaia, adica in Grecia de astazi. In orasul acesta, Apostolul Andrei a suferit moarte de mucenic, rastignit pe o cruce in forma de X, numita pana astazi "Crucea Sfantului Andrei". BOR il socoteste nu doar "cel dintai chemat la apostolie", ci si un adevarat "apostol al neamului nostru".In sedinta din 13 ianuarie 1994, Sinodul BOR a decis ca ziua de 30 noiembrie sa fie insemnata in calendar cu cruce rosie, "ca o adevarata sarbatoare a crestinismului romanesc".

Misterioasele divinitati pagane
Pana ce romanii sa ajunga la crestinism, pe aceste meleaguri stapaneau misterele zalmoxiene, in mijlocul carora se afla marele zeu gratulat cu o multime de supranume, printre care si Amynan "Al Minunilor; Cel Minunat", atestat in inscriptiile tracice. Intre divinitatile apropiate de zeul vesnic tanar se numara si Aminandar, cu varianta Amynader, atestat si ca nume de rege illyr. Teonimul A-Mynan, pentru Zalmoxis, permite despartirea in A-Minan-Dar sau A-Mynan-Der, cu posibilele talmaciri "Ucenicul celui Minunat" ori "Prinos la Vraji; Cu Mult Farmec".
si mai straniu este ca variantele teonimului pot fi intelese si ca Amin-Andar "Al Doilea Inspirat" (cf. lat. animus "suflet; spirit; inima; fire"; hymnus "imn") ori "Cel ce supune Dihaniile" (cf. lat. animalis "animal"; rom. a indura). Desigur, astfel se explica si inca o denumire populara a acestei sarbatori, Gadinetul schiop, caci, in romana veche, gadina inseamna "dihanie; jivina; salbaticiune". Se spune, in traditiile romanesti, ca la 30 noiembrie lupul devine mai sprinten, si nimic nu mai scapa dinaintea lui. La randul lor, geto-dacii spuneau ca mama lui Ander era o lupoaica fermecata, numita Brito-Lagis ori Tergo-Lape. Cf. gr. lykos, lat. lupus "lup"; rom. pricolici, tricolici, varcolac. De aceea, in calendarul nostru popular 30 brumar este si Ziua Lupului sau a Lupilor, iar Sfantul Andrei este patronul acestor gadine, ca si fratele sau, Sfantul Apostol Petru.

Noaptea farmecelor
Pentru vraji si farmece, noaptea Sfantului Andrei este una dintre cele mai importante ale anului. Astfel, in seara premergatoare sarbatorii se masoara cu atentie noua cesti cu apa si se toarna intr-o strachina, ce se va pune sub icoane. Apoi, in zori, se masoara cu aceeasi ceasca apa din strachina. De va prisosi apa, macar cu un strop, va fi cu noroc; iar de va scadea apa, va fi fara noroc.
Tot in seara de Sfantul Andrei se pun intr-o ulcica sau intr-o sticluta cu apa crengute de mar, cate una pentru fiecare din familie. Se tin asa pana la Anul Nou; a cui crenguta va fi inflorita, acela va avea noroc tot anul. In seara de Sant-Andrei se seamana grau sau orz in ghivece de flori, iar la Anul Nou se trimite rasadul, ca felicitare, rudelor si prietenilor. Nu se matura, nu se da gunoiul afara din casa, si in general nu se da nimic, nici cu imprumut, ca-i de rau si-ti mananca lupii vitele sau iti fura hotii bucatele de pe ogor.
Sfantul Andrei se mai tine si pentru drumeti, sa nu-i manance lupii. Noaptea, se descanta sarea si se ingroapa, infasurata intr-un invelis, sub pragul usii grajdului; se dezgroapa la Sfantul Gheorghe si se da in tarate vitelor, ca sa fie ferite de lupi, de farmece si de toate relele. Femeile nu trebuie sa se spele si sa se pieptene.
In acea noapte, se aduna lupii, iar Sfantul Andrei, stapanul lor, ii imparte fiecaruia prada pentru iarna care incepe. Fiarele, indeosebi lupii, umbla sa manance vitele celor ce nu tin sarbatorile. Lupoaica prinde pui pe care-i va fata in noaptea de Sfantul Gheorghe. Vrajitoarele iau mana vitelor. Tot atunci se strang si strigoii la chef.

Strigoi si moroi
Pe la miezul noptii incep a se aduna strigoii si moroii, mai ales prin cimitire, biserici ruinate, case pustii, paduri, si dupa ce isi spun una-alta, intind o hora mare in vazduh. Strigoaicele si moroaicele se prind si ele in hora, despletite si despuiate, chiuind si invartindu-se ametitor, in vreme ce crivatul fluiera, iar huhurezii, bufnitele si cucuvelele tipa.
Strigoii se fac din copiii ucisi de mamele lor, din oameni care si-au vandut sufletul diavolului si din sinucigasi. Ei nu mananca usturoi si ceapa si se feresc de tamaie. Pot fi vazuti si recunoscuti numai de cei nascuti sambata. De multe ori, strigoii au coada paroasa, picioare de cal si gura de capcaun. Se pot preface oricand in lupi, caini, cai sau in alte animale. Ei provin si din mortii lasati singuri noaptea, pe sub care a trecut o pisica, un soarece ori un caine. Se spune ca atunci cand strigoii nu se pot razboi intre ei, incearca sa prinda un muritor si sa-i suga sangele.
Daca oamenii prind de veste sau simt ca sunt cautati de strigoi, fac tot felul de vraji, ung usile si ferestrele caselor cu noua fire de usturoi ori pun rug de mure pe la icoane si atunci necuratii nu pot pune mana pe clanta ca sa deschida usa. Ca sa poata intra, strigoii cheama lucrurile din casa, sa vina sa le deschida: "Oala, lingura, furculita ori cociorva, deschide-mi!" si daca lucrurile strigate nu sunt intoarse cu gura in jos, atunci capata puteri de la strigoi, coboara si le deschid usa. Daca insa omul e prevazator si tine lucrurile din casa intoarse, atunci scapa. In acea noapte, e bine ca toti ai casei sa manance mujdei si sa se unga pe frunte, pe piept, in spate si la incheieturile trupului cu usturoi. In ajunul zilei de Sfantul Andrei se face si turta ciumei.

Asteptand ursitul
Ca sa-si viseze ursitul, fata mare pune sub perna 41 de boabe de grau, spunand, inainte de culcare: "Voi, 41 de fire de grau, / Eu voi adormi / si voi hodini. / Dar eu ma rog lui Dumnezeu / Sa-mi trimita ingerul meu, / Cel ce mi-e dat de Dumnezeu." si, daca viseaza ca i-a furat cineva graul, se va marita curand. Prin unele sate, in noaptea Sfantul Andrei, fata mare se duce despuiata la fantana, tinand in mana o lumanare de la Paste, se apleaca peste ghizdul fantanii si, uitandu-se la fata apei, la lumina lumanarii, spune: "Sfinte Andrei, / Scoate-i chipul in fata apei, / Ca in vis sa-l visez, / Ca aievea sa-l vaz!" si atunci vede chipul ursitului ei. In aceeasi noapte, fetele pandesc pe la casele unde nu sunt casatoriti de-a doua oara, ci doar cei ce s-au luat si traiesc in dragoste, si fura cate un resteu de la caruta, cu care fac farmece de dragoste.
Fetele mai ghicesc ursitul si cu ajutorul parilor de la gard. Astfel, pe intuneric, ating un par, de la care numara in continuare pana la al noualea par, pe care leaga o sfoara sau lana rosie. A doua zi se duc sa vada cum le va fi alesul. Daca parul e drept si neted, viitorul sot va fi tanar si frumos, dar sarac. Iar de va avea coaja groasa, va fi bogat. Daca parul e stramb si noduros, sotul va fi urat. Daca parul e cu multe craci, ursitul va fi vaduv cu multi copii.
Noaptea, fata de maritat se incuie intr-o camera, se dezbraca in pielea goala, apoi se aseaza pe un scaun, avand in fata si in spate cate o oglinda, iar pe lateral patru lumanari aprinse. Se spune ca, astfel, isi vede ursitul in oglinda.
Unele fete isi fac de ursita cu 9 potcoave, 9 fuse, 9 ace, 3 cutite si o coasa, toate incalzite in foc. Dupa ce s-au inrosit, se scot afara, se sting in apa si se descanta de ursita.

Se deschid cerurile
Se spune ca "La Sfantul Andrei, / Creste ziua cat bobul de mei". In noaptea Sfantului Andrei vorbesc toate animalele; dar cine le asculta ce spun moare. La miezul noptii se deschid cerurile si, in cantecele cocosilor, pogoara ingerii inarmati, alungand strigoii si toate celelalte duhuri rele.
Daca vitele mugesc in noaptea de Sfantul Andrei, e semn ca vin lupii. Ca sa le fereasca, gospodarii din Bucovina fac o cruce din ceara si o lipesc pe cornul drept al vitelor. Cu cateva zile inainte de aceasta sarbatoare, femeile nu torc - "ca sa nu toarca lupii in casa". Din aceasta zi si pana la Craciun, gospodinele nu mai torc si nu mai tes la razboi, de teama sa nu se supere Prea Curata Fecioara Maria pe ele.
Daca e Luna Plina si cerul senin, va fi o iarna moinoasa. De va fi Luna Plina, dar cu ninsoare sau ploaie, iarna va fi grea, cu zapezi mari.

Ocrotitorul Romaniei
Nu degeaba Sfantul Andrei este patronul Romaniei. Chiar traditia populara spune ca a trait si a propovaduit in Dobrogea si in Muntenia.
In preajma comunei Ion Corvin, din judetul Constanta, se afla Pestera Sfantului Andrei, unde se zice ca acesta a locuit cativa ani. Alaturi s-a inaltat o frumoasa manastire, iar peregrini din toata tara, si chiar din strainatate, vin acolo tot anul.
O alta manastire, tot cu hramul Sfantului Andrei, s-a inaltat si la Piscu Crasanilor, in perimetrul fostei cetati getice Helis, resedinta marelui rege Dromihete. Localnicii spun ca apostolul a trait si a propovaduit acolo. In amintirea lui, ca pescar si stapan al fiarelor salbatice, in noaptea dinaintea sarbatorii, pescarii si vanatorii din satele apropiate acestei manastiri fac vraji cu doua andrele incrucisate in X, prin locurile pe unde obisnuiesc sa vaneze ori sa pescuiasca, descantand: "Sfinte Andrei, / Prea Sfant / Ai fost pe pamant, / Prea Sfant esti si in cer. / Eu te rog si iti cer, / Mereu, in orice loc, / La vanat (pescuit) sa am noroc!" Apoi se duc acasa si fixeaza in perete, tot in X, andrelele descantate. De acum incolo, se roaga in fiecare dimineata si seara la acea icoana, pana la Anul Nou, caci luna decembrie, popular Andrea, este intreaga a Sfantului Andrei.
Adrian Bucurescu


Despre autor:

Romania Libera

Sursa: Romania Libera


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.