9/11/2001 in roman

In "Sambata", penultimul roman al lui Ian McEwan, tradus la noi anul trecut, veti gasi exact ce va asteptati sa gasiti: stil rafinat si patrunzator, impreuna cu mai multe subiecte de meditatie pentru noi, cei care suntem in viata si dupa 11/09/2001. Romancierul britanic ne ofera setul complet de intrebari despre vina, alienare, moarte, iubire, racordate la mersul mintii occidentalului dupa atacurile teroriste de la World Trade Center.
Romancierul ne ofera o zi, 15 februarie 2003, din viata lui Henry Perowne, un eminent chirurg londonez, de cand e inca noapte si, privit de la fereastra din apartamentul sau central, cerul pare tulburat de o aparitie suspecta, si pana tarziu in noapte, cand protagonistul priveste acelasi cer de la fereastra aceluiasi dormitor matrimonial. O poveste nascuta din cosmarul neverosimil petrecut in 11/09/2001 despre o epoca tulburata de "noul inamic - bine organizat, tentacular, plin de ura si de o patima extrem de concentrata."
Doua posibilitati
Daca am aplica o judecata generalizanta, am putea gasi aici cronica epocii noastre. L-am lua pe Henry Perowne drept exponent al ei. Am putea vedea era de dupa evenimentul cu pricina la fel cum o vad nenumarati occidentali, adica tematoare in fata inamicului care e peste tot. Sau, dimpotriva, am putea trata particularul drept particular si astfel am citi o istorie mica ce se impleteste cu istoria mare nu mai mult decat aproape oricare alta din proza omenirii. Alegerea va apartine, cum zice reclama. Dar, daca optati pentru varianta a doua, veti vedea ca ei ii va fi greu sa se sustina pana la capat, caci, asa cum apare in "Sambata", imaginea lumii seamana prea mult cu imaginea lumii din afara romanului. O veti recunoaste imediat. Cititi cum sta doctorul Perowne, intr-o sambata la fel de pretioasa ca oricare alta zi libera, inainte sa ajunga la saptamanala partida de squash si inainte de altercatia cu Baxter golanul: "Imbracat ca o sperietoare, cu hanoracul lui vechi si puloverul mancat de molii, in pantalonii patati de vopsea si prinsi in talie cu un snur, sta langa masina lui puternica. Are un rol de jucat si nu exista scapare. Este, asa cum le place oamenilor sa spuna, o drama urbana. Un secol de filme si o jumatate de secol de televiziune au facut ca totul sa para fals. Prefacatorie pura. Iata masinile, iata-i pe proprietari. Iata-i pe tipi, pe straini, al caror respect de sine e amenintat. Cineva isi va impune vointa si va castiga, in timp ce celalalt va bate in retragere. Cultura populara, intr-o continua repetitie, a netezit aceasta practica, acest patrimoniu genetic stravechi, care impregneaza masinatiile broastelor-bou, ale cocosilor si ale cerbilor."
Inchizand fereasta in dimineata zilei urmatoare si izolandu-se in spatiul privat, doctorul Perowne nu inchide, de fapt, nimic. Se straduieste doar sa evadaze din spatiul public, la care tocmai a contribuit, salvandu-l de la moarte tocmai pe Baxter, huliganul care i-a devastat casa si i-a pus in pericol familia. Complicate sunt judecatile, indoielile si sentimentele chirurgului! Prinse intr-un roman de cea mai fina observatie psihologica, ele se desfac in nuante infinite. Viata in lumea de dupa 11/09/2009 clatina admiratia omului de stiinta pentru realizarile modernitatii. Dar frica ce n-a mai contenit de atunci, intelegem din roman, vine din disponibilitatea de a crede ca noi suntem altii. Iata concluzia protagonistului: "Lumea nu s-a schimbat in mod fundamental. E un rasfat sa vorbesti de o criza de o suta de ani. Crize au fost dintotdeauna, iar terorismul islamic se va linisti, odata cu razboaiele recente, schimbarile de clima, politicile privind comertul international, deficitul de terenuri si apa potabila, foamete, saracie si toate celelalte."
Nici un accent ideologic
Dar momentele urmatoare ale aceleiasi zile perturba semnificativ aceasta perceptie. Ziua doctorului londonez cu casa, masina, cont in banca, sotie tandra si copii frumosi, care nu mai sunt tocmai copii, arata dupa cum urmeaza: dragoste conjugala in zori, avionul in flacari zarit de la fereastra dormitorului, intalnirea cu miile de protestatari impotriva Cabinetului Blair si a invadarii Irakului, altercatia cu Baxter, omul strazii, partida de sqash pierduta, cumparaturi pentru tocana de peste pentru familia reunita sa sarbatoreasca intoarcerea fiicei Daisy, sosita impreuna cu o surpriza, vizita la mama suferinda de Alzheimer intr-un centru de ingrijire, violenta din timpul cinei, provocata de invazia lui Baxter & co, drumul in noapte catre spital pentru a-l salva tocmai pe Baxter, dragoste conjugala in zori.
Nici un accent ideologic nu ii scapa romancierului in acest tur de forta. Filozofie de tipul "lumea-i cum este si ca dansa suntem noi" ramane in picioare. Privita cu ochii doctorului, de la fereastra unei case din Londra lumea arata ca o combinatie de constante si variabile. Relatia public-privat ramane aceeasi, asa cum o stim din experienta proprie si din produsele culturale pe care le consumam. Asemenea altor prozatori, romancierul britanic considerat maestrul generatiei sale accepta provocarile contemporane, dand dovada de o intelegere superioara a realului: "(...) supranaturalul constituia refuzul unei imaginatii sarace, o neglijenta in serviciu, o sustragere copilareasca dinaintea dificultatilor si minunilor realului, un refuz al repunerii imperioase in drepturi a plauzibilului."
Cele mai multe cronici din presa internationala au discutat romanul lui Ian McEwan mai ales ca pe o analiza a omenirii infricosate de fundamentalismul islamic, insetat sa reaseze lumea, o analiza semnata de un scriitor de prima mana care tinteste generalul prin particular sau, in cuvintele unui cronicar, "globalul" prin "local". Au accentuat ideea de prelucrare nepartinica a temei 11/09/2001, remarcand reusita intalnire dintre o inteligenta patrunzatoare si un talent greu comparabil. Admiratorii au acum la dispozitie si varianta romaneasca a celui mai recent roman al sau, "Pe plaja Chesil".
Ian McEwan, "Sambata", traducere din limba engleza si note de Dan Croitoru, Polirom, 2006

---

Despre autor: