“Mafia ucide påna si tacerea” este o reconstituire a evolutiei organizatiei Cosa Nostra in perioada de maxima putere din anii '80 si '90. Analistul Elio Camilleri, autorul volumului, aduce in fata cititorilor romåni marturisi
“Mafia ucide påna si tacerea” este o reconstituire a evolutiei organizatiei Cosa Nostra in perioada de maxima putere din anii '80 si '90. Analistul Elio Camilleri, autorul volumului, aduce in fata cititorilor romåni marturisirile socante ale “marilor barbati de onoare” din Cosa Nostra, care au acceptat sa colaboreze cu Justitia.

“Dincolo de aparentele unei lumi minore, fara discernamant, care nu stie decat sa strice viata, nu si s-o traiasca, cu inteligenta si demnitate, marturisesc cu emotie ca ma bucura aparitia acestei carti in Romania, intr-o tara in care suferinta a cunoscut aceeasi profunzime ca si la noi, in Sicilia. Aceasta inseamna ca relatia spirituala dinre noi nu va pieri in vecii vecilor”, ne-a declarat, la o ultima convorbire telefonica, Elio Camilleri. Volumul, care a vazut lumina tiparului la editura “Princeps Edit” din Iasi, este sinteza mai multor studii pe care analistul le-a redactat in ultimii zece ani: “In sfarsit, exista un Peppino”, “Rolul pocaitilor in lupta impotriva mafiei', “Averile mafiote confiscate”. La inceput, cititorul este tentat sa creada, asa cum s-a obisnuit de altfel, ca un asemenea volum sa adune, precum o culegere de texte, o serie de paragrafe din diverse inchizitorii, parcurse in urma rasunatoarelor procese cu marii capi ai mafiei din anii optzeci si nouazeci. Nicidecum, Elio Camilleri chiar a riscat si, prin diverse metode numai de el stiute, a intrat in dialog direct cu aceste personaje sinistre ale terorii, notandu-si povestile lor. Peppino Impastato, Filippo Malvagna sunt doar cativa dintre sefii Cosei Nostra care au acceptat in ceasul al doisprezecelea sa colaboreze cu justitia. Din nefericire, primul nu a reusit sa scape cu viata. Cel de-al doilea traieste si se afla sub protectie, cu domiciliu ultrasecret, impreuna cu familia. Destainuirile acestora sunt cutremuratoare.

Marele mafiot Malvagna se 'pocaieste>> posteritatii
“Am intrat in lumea interlopa din naivitate si prostie si, zi de zi, fara ca sa constientizez, ma afundam tot mai mult in mocirla ilegalitatii si, actionand in acel mediu, inainte sau dupa aceea, fiecare trebuia sa aleaga cate unul dintre diferitii papusari ce au pus stapanire pe scena, pentru ca sa-i oblige sa devina marionete daca nu voiau sa fie eliminati. Nu poate fi vorba de nici o forma infractionala, cel putin in totalitate, in ceea ce priveste dorinta acestor papusari; desigur, cine intra sa faca parte din lumea interlopa organizata (a se citi mafia, n.r.), dincolo de bogatiile castigate usor, de putere si de bunastarea care este doar iluzorie si nu exista, aspira ca, intr-o buna zi sa ajunga chiar el sa fie papusarul sau cel putin sa traga cate o sfoara”, se destainuie marele mafiot al anilor '80-'90 Filippo Malvagna. Biografia acestuia nu este una iesita din comun, insa relatarea acesteia atrage atentia. Inca de pe vreme cand era elev la liceul “Marconi” din Catania, in clasa a XI-a, a fost racolat de catre baietii din sistem. Drept urmare, a parasit scoala, fiind chiar un bun elev la invatatura si vorbitor de limbi straine, si si-a inceput noua “cariera” participand la mici talharii de strada si la micul comert de stupefiante. Adevarata scoala, pentru a ajunge “un barbat de onoare” in randurile Cosei Nostra, a facut-o in inchisoare, la prima sa condamnare, dupa numai cateva luni de activitate ilicita. In puscarie, locul pe care mafiotii il considera cel mai potrivit pentru cunoasterea, verificarea si recrutarea viitorilor lideri ai gruparii, Malvagna a trecut toate “probele de foc” si, imediat dupa eliberare, a fost preluat si scolit de catre bandele in actiune. Ascensiunea sa in randurile “barbatilor de onoare” ai Cosei Nostra a fost una foarte rapida.

Cosa Nostra are doua ratiuni: banul si puterea
Elio Camilleri caracterizeaza foarte limpede ce inseamna Cosa Nostra, analizand raportul fostului presedinte al Comisiei parlamentare Antimafia Giuseppe Lumia. “In realitate exista doua concepte ce trebuie luate in calcul: 'bosii>> mafioti au doi 'zei falsi>> carora le dedica toata energia lor - zeul banului si zeul puterii. Zeul banului este pentru ei o obsesie: se trezesc de dimineata si se gandesc la bani, la cum sa adune cat mai mult posibil. Cealalta divinitate, pentru care sunt gata sa sacrifice totul, chiar si familia - ei vorbesc mult despre familie, dar sunt gata oricand sa o masacreze - este puterea, inseparabil legata de zeul banului. Altfel, nu vom putea explica de ce multi capi ai Cosei Nostra, dintre cei pusi sub urmarire, duc o viata nu tocmai luxoasa si nu vom putea intelege de ce Provenzano, bossul bosilor, de 40 de ani cautat de justitie, nu traieste in mari hoteluri. Explicatia este ca pentru ei, dincolo de obsesia banului, exista dorinta de a comanda”. Elio Camilleri nu spune cuvinte grele, dar le spune direct, fara menajamente: “Radacina sociala a Cosei Nostra este gandirea mafiota, cultura mafiota, definita tehnic 'simtirea mafiota>>. In consecinta, este posibil sa nu apartii unei organizatii mafiote, sa nu cunosti bosii, sa nu stii despre activitatile lor, dar putem deveni, fara sa vrem, marii aliati ai mafiei. Fiecare dintre noi poate deveni un aliat al mafiei daca gandeste asa precum gandesc ei... daca dispune de logica arogantei, daca are capacitatea de a nu explica propriile motive, propriile ratiuni”.

Averile confiscate,in valoare de peste 5 miliarde de euro
Un alt aspect pe care il analizeaza Elio Camilleri este legat de averile celor din conducerea retelei Cosa Nostra. Foarte tarziu, politia italiana a realizat ca cea mai puternica arma in lupta antimafia este sechestrarea averilor obtinute pe cai ilicite.


Despre autor:

Gardianul

Sursa: Gardianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.