LIA LUNGU. Frumusetea cantecului romanesc pe pamant american Lia Lungu, un nume sinonim cu cel al cantecului popular, este o romanca mai cunoscuta in America decat in Romania. Plecata peste Ocean intr-un turneu, Lia se decide sa ramana si sa-si
LIA LUNGU. Frumusetea cantecului romanesc pe pamant american Lia Lungu, un nume sinonim cu cel al cantecului popular, este o romanca mai cunoscuta in America decat in Romania. Plecata peste Ocean intr-un turneu, Lia se decide sa ramana si sa-si indeplineasca visul american. Despre drumul sau, artista ne-a povestit in cele ce urmeaza.   Jurnalul National: Care este povestea stabilirii in SUA? Lia Lungu: Am plecat in 1992, intr-un turneu in SUA si Canada, la invitatia unui impresar canadian, un turneu care a durat o luna si jumatate si care a cuprins majoritatea oraselor mari din cele doua tari, ultimul fiind New York. Deci, New York-ul a incheiat, sa spunem, ciclic, acel drum al cantecului. Eram, de fapt, pentru a doua oara intr-un turneu in America, prima data ajungand in 1975. In Romania am fost profesionista, am cantat la Ansamblul Banatul din Timisoara, iar dupa ce s-a nascut fiul meu, Tudor, am revenit pe scena ca si cantareata a Operei din Timisoara. REMEMBERa€¦ Cam asta a fost venirea mea in SUAa€¦ Dupa ce s-a incheiat turneul, am ramas sa cant la un restaurant romanesc, in New York. Asadar, am facut ceea ce stiam cel mai bine, sa cant, pentru ca la altceva nu prea ma pricepeam. Si, m-am hotarat sa raman definitiv - numai dupa ce am primit acordul de la sotul meu si promisiunea ca vom incepe aici o viata noua - - desi nu ma gandisem nici o clipa ca ma voi stabili in America. Pentru ca si inainte umblasem destul de mult in strainatate. Am iesit afara ca muzician, cu ceva performante, altfel nu as fi avut nici o sansa. Nu sunt lipsita de modestie cand spun asta, insa inregistrarile mele din radio stau marturie, mai ales ca in anii a€™80 am fost singura care a reusit sa inregistreze niste colinde ramase in fonoteca de aur a Radiodifuziunii. "Marut margaritar" este unul dintre ele, un colind laic.   Cat de greu a fost sa te integrezi printre americani, sa ii atragi cu muzica ta? Nu a fost usor! Intai de toate, a fost dificil sa ma intergrez in lumea americana, pentru ca nu am stiut limba engleza si asta era o mare problema. Nu mi-a fost simplu, iar in clipa in care m-am hotarat ca voi ramane, m-am apucat sa fac ceea ce am crezut ca e mai bine, sa studiez. Dupa ce au ajuns si sotul, si fiul meu, m-am decis sa fac o scoala de limba, in Manhathan, iar de acolo m-am dus la un colegiu de muzica.   POVESTEA BALADEI Am ramas sa cant numai intre romani, asta ma avantaja la acea vreme, nestiind limba. Si am cantat la restaurantul respectiv, dupa care m-am hotarat sa-mi deschid unul al meu, pe care l-am avut pana in 2001. S-a numit Balada, acolo venind multi dintre ai nostri, majoritatea artistilor romani care ajungeau in SUA se opreau la mine: Dorel Visan, de exemplu, care a venit cu trupa de la Cluj, Dorin Teodorescu, colegii mei din folclor, Sava Negrean, Angela Buciu etc. Facand o paranteza, imi amintesc, cu tristete, ca multi dintre ei cand s-au intros in tara - nu vorbesc aici de actori, ci de colegii mei de breasla, nu au spus nimic despre ceea ce fac eu aici, despre cat de greu mi-a fost sa intrepatrund in lumea americana, asta, poate ca o lectie pentru cei care se gandesc sa-si indeplineasca visul american. - Am inchis paranteza! (Rade)   PE MARILE SCENE AMERICANE Asa ca, in masura in care am ramas in lumea americana, mi-am spus ca eu nu pot sa fiu cantareata de restaurant, in tara nu cantasem niciodata intr-un restaurant, aveam chiar o parere foarte proasta despre cei care cantau in restaurant si mi-e rusine sa spun acest lucru acum, dar asta a fost la momentul acela. Si, astfel, am incercat sa vad care ar fi drumul prin care sa pot patrunde in interiorul americanilor, si pentru ca aveam, sa zicem, o deschidere transilvana, m-am axat pe un spectacol de traditii pe care il facusem si in anii a€™80, un spectacol de culturi traditionale, de viata, de dragoste, de moarte, o trecere prin marile momente ale fiintei din perspectiva traditiilor romanesti. Productia a fost facuta impreuna cu folcloristul si profesorul Vasile Cretu, de la Universitatea din Timisoara, un om care a avut un rol extraordinar in fuziunea mea cu marile culturi traditionale. Primul spectacol readaptat l-am avut la Actora€™s Place, un loc destul de cunoscut in New York. Incet, incet, am inceput sa ajung pe marile scene americane - Symphony Theatre de pe Broadway, Lincoln Center, cred, cea mai reprezentativa scena americana, la Washington Square, Sala Parlamentului American, Sala ONU, unde am fost invitata de patru ori, consecutiv etc.   In afara de cantat, stiu ca lucrezi si ca jurnalist la doua publicatii romanestia€¦ Da, traiesc din cantat si din jurnalistica. In urma cu 11 ani am inceput colaborarea cu ziarul Meridianul romanesc, inca lucrez acolo, iar de un an si jumatate scriu si la Ziua USA. In America, toata lumea munceste foarte mult - cum spun americanii, sa muncesti ca un sclav si sa traiesti ca un rege. Cred ca asta are o aplicabilitate in viata fiecaruia dintre noi, insa nu pot spune ca muncesc ca un sclav, nu stiua€¦ fac ce-mi place. Sunt tot timpul pe fuga, sar dintr-un avion in altul, insa numai asa simt ca sunt in forma. Cand aveam si restaurantul, pe langa cantat, ma ocupam si de administratie, aprovizionare, iar daca nu aveam ospatari, mai faceam si pe chelnerita.   Cum este presa americana? Presa americana este extrem de serioasa. Niciodata un New York Times nu si-ar putea permite sa includa in paginile sale subiecte de scandal sau femei goale etc. La fel Financial Times, Daily News sau Washington Posta€¦ Exista tabloide care fac acest lucru, insa nu si un ziar care are pretentii. Iar noi, cei care facem presa romano-americana incercam sa fim cat mai aproape de aceste ziare de prestigiu, pentru ca publicatiile noastre ajung in fiecare saptamana in colectia de la Washington. Nu ne permitem sa gresim, pentru ca altfel nu am avea voie sa intram in aceasta colectie. In general, ziarele romano-americane incearca sa acopere toata gama, de la stiri, politica, cultura si pana la anunturi publicitare. Meridianul romanesc este ziarul cel mai vechi al diasporei romanesti de aici, are vreo 40 de ani.   Cum iti petreci putinul timp liber pe care il ai? Imi place sa stau cu fiul meu, Tudor, care este licentiat in tehnologie, de care sunt extrem de mandra si pe care il iubesc enorm. De 11 ani sunt single-mother. Pasiunea mea este Romania, sunt o mare romanca. Cand am cateva zile libere, merg si caut romani mai in varsta de la care culeg folclor. Imi pare rau ca, asemeni multor alti romani plecati, acasa, in tara, sunt ignorata. Sunt cantarete care au cantat pe aici, prin America, pe la birturi cu trei mese, si care vin in tara si mint ca au facut nu stiu ce performante. Grav este ca ele spun lucruri la tv pe care, din pacate, nu sta nimeni sa le verifice. In resta€¦ iubesc enorm Romania, cultura romaneasca. Moral, nu am plecat niciodata din Romania, sunt si voi fi mereu in Romania, si Romania va fi mereu cu mine.  

Suflet mare de banateanca Originara din Timisoara, unde inainte de a parasi tara a cantat ca artist - profesionist la Ansamblul Banatul si la Opera din Timisoara, Lia a sustinut numeroase specracole caritabile. Astfel ca, in 1998, artista devine cetatean de onoare al orasului de pe Bega. Cetatenia americana a dobandit-o dupa numai opt luni, pentru "eaxtraordinary ability", categorie destinata artistilor de prestigiu, sportivilor de performanta si oamenilor de stiinta. La data de 8 decembrie, Lia va reveni la Bucuresti, unde va sustine, la Sala Palatului, un spectacol de colinde.   Pasiune ,, In zilele libere, merg si caut romani mai in varsta de la care culeg folclor. Iubesc cultura romaneasca. Moral, nu am plecat niciodata din Romania, sunt si voi fi mereu in Romania, si Romania va fi mereu cu mine,, Lia Lungu  


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.