Un cetatean din trei isi tine banii "la saltea"

Romanii prefera sa pastreze banii in casa, aceasta fiind principala forma de economisire pentru 33,2% dintre acestia, arata un sondaj efectuat de Metro Media Transilvania, la cererea Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar. Cu toate acestea, economiile in banci ale romanilor au urcat cu peste o treime de la inceputul acestui an. Majoritatea covarsitoare a celor care au totusi depozite si conturi curente in lei, circa 16,2 milioane de persoane fizice, fata de un total de putin peste 17 milioane, detin sume ce nu depasesc limita echivalentului de 20.000 de euro pentru a putea beneficia de garantarea de catre Fond.
Un alt studiu, data aceasta efectuat de Banca Mondiala arata ca Romania se numara printre ultimele patru tari din Europa Centrala si de Est din punct de vedere al accesului la creditare, dintre cele 24 de state monitorizate. Accesul la surse de creditare este cel mai dificil in Polonia, urmata de Moldova, Bulgaria si Romania, mai considera specialistii Bancii Mondiale. Dintre statele din regiune, accesul la finantare este cel mai usor in Lituania, Estonia si Letonia.
Alte forme de economisire preferate de romani sunt depozitele in lei, in proportie de 21,3% si conturile curente in lei, in proportie de 11,9%, sau cardurile de debit, in proportie de 8,8%. Numai 4,3% dintre romani aleg sa economiseasca prin depozite bancare in euro, sau sa investeasca in actiuni, in proportie de 2,3%. Volumul depozitelor totale in sistemul bancar a fost de 176,6 miliarde de lei, dupa primele noua luni ale acestui an, in crestere cu 79,3% fata de perioada echivalenta a anului trecut. Suma medie economisita de un roman intr-un depozit bancar era, la sfarsitul lunii septembrie, de 3.500 RON, in crestere cu 34,6% fata de sfarsitul lui 2006, arata buletinul semestrial publicat de Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar. La finalul anului trecut, media era de aproximativ 2.600 RON.

Romanilor nu le mai place riscul
Cele doua statistici releva diferenta uriasa de comportament economic ce separa, inca, tara noastra de vestul dezvoltat industrial al continentului. Iesita dintr-un regim comunist dintre cele mai "ortodoxe" din lume, populatia Romaniei a fost nevoita sa treaca, in cei aproape 18 ani care s-au scurs de la Revolutia din Decembrie, o perioada de tranzitie nu mai putin tulbure din punct de vedere economic. Nesfarsitul lant de escrocherii mai mult s-au mai putin financiare, de falimente bancare dubioase, precum Caritas, Gelsor, SAFI-Invest, FNI, Dacia Felix, Credit Bank, Bancorex, pentru a nu le cita decat pe cele mai spectaculoase si mai mediatizate, marcheaza dupa cum se poate constata, profund psihicul colectiv romanesc si dupa scurgerea a sapte ani de la ultima "Panama" damboviteana (scandalul FNI). Romanii nu au incredere in banci, se imprumuta numai daca nu au incotro, iar atunci cand o fac nu isi asuma decat riscuri nule sau minime. Acest lucru este confirmat si de reticenta fata de Fondurile de Pensii Private, percepute, in mod eronat, de catre multi dintre conationalii nostri ca fiind un fel de "afacere" de tipul unora dintre cele enumerate mai sus. Succesul reformei pensiilor nu trebuie sa ne induca in eroare din acest punct de vedere: faptul ca o parte insemnata a celor vizati de asa-numitul "pilon II" a optat deja pentru un fond de pensii private se datoreaza faptului ca alternativa era, conform legii, distribuirea lor aleatorie de catre autoritati catre una din respectivele institutii financiare. De asemenea, banii care urmeaza sa fie redirectionati din fondul public de pensii catre fondurile private au fost deja subscrisi, nu sunt platiti in momentul reformei.
Altfel, dupa cum indica si statistica referitoare la "pilonul III", numai 18.000 de romani depun bani intr-un fond de pensii facultative, cifra ce reprrezinta un procent infim din totalul celor care ar fi, teoretic, eligibili pentru asa ceva.

---

Despre autor: