Scandalul generat de valul masiv de expulzari ale romånilor din Italia arata discrepantele majore de optica privind legislatia statelor membre ale UE cu legislatia comuna a Uniunii. Daca, din perspectiva Italiei, emiterea la 1 noiembrie a Decr
Scandalul generat de valul masiv de expulzari ale romånilor din Italia arata discrepantele majore de optica privind legislatia statelor membre ale UE cu legislatia comuna a Uniunii. Daca, din perspectiva Italiei, emiterea la 1 noiembrie a Decretului-Lege nr. 181 Parlamentul de la Roma nesocoteste Directiva 38/2004 a Uniunii Europene, Romania are in vigoare inca o lege depasita odata cu intrarea tarii noastre in spatiul comunitar.

Chiar daca savarsesc infractiuni minore pe teritoriul Italiei, romanii sunt saltati imediat de pe strazi, din locuintele inchiriate sau improvizate, urcati in avioane sau autobuze si expediati ramburs in Romania. De la o ora la alta, agentiile de presa internationale publica stiri noi cu cetateni de nationalitate romana care au comis infractiuni diverse - de la furturi din posete la accidente urmate de fuga de la locul faptei, talharii sau ultraj contra bunelor moravuri. Stirile sunt urmate, evident, de corespondenta lor la Bucuresti, prin care se anunta ca respectivii cetateni vor fi returnati in Romania. Acest scandal, care pare sa se intinda pe intreg continentul europ ean, arata incompatibilitatea legislatiei UE cu cea a Italiei si, mai grav, cu cea a Romaniei.

In mod normal, un infractor, indiferent de nationalitatea sa, trebuie sa fie arestat, judecat si condamnat pe teritoriul statului in care a comis infractiunea. Italienii prefera insa sa-i faca pachet si sa ii trimita la Bucuresti, pentru a scapa de cheltuielile legate de un eventual proces penal.

Potrivit Directivei Comisiei Europene nr. 38/2004, la art. 27 - 33, privind restrictiile dreptului de libera circulatie si a dreptului de rezidenta pe motive de politica publica, securitate publica sau sanatate publica, lucrurile sunt foarte clare din acest punct de vedere si nu aduc atingere drepturilor fundamentale ale omului. Astfel, „cetatenilor UE sau membrilor lor de familie li se poate restrictiona dreptul la libera circulatie si de rezidenta pe motive de politica publica, securitate publica sau sanatate publica pe teritoriul unui alt stat membru al UE. Aceste decizii nu pot fi luate in niciun caz pe motive economice. Masurile care afecteaza libera circulatie si rezidenta trebuie sa se bazeze pe conduita proprie a persoanei in cauza; condamnarile penale anterioare nu justifica automat luarea acestor masuri. (...) Simplul fapt ca documentele de intrare folosite de persoana in cauza au expirat nu constituie motive de expulzare. (...) Doar in cazuri exceptionale, pentru considerente puternice de securitate publica, ordinele de expulzare pot privi un cetatean al Uniunii. (...) Persoana care face obiectul unei decizii de refuz de intrare sau de rezidenta pe teritoriul unui alt stat membru trebuie sa fie notificata de aceasta decizie. (...) Cu exceptia cazurilor de urgenta, subiectului unei asemenea decizii trebuie sa i se permita cel putin o luna pentru a parasi teritoriul statului membru in cauza“.

Lege italiana antiromaneasca
La 1 noiembrie 2007, Parlamentul italian emite un Decret-lege, cu numarul 181, prin care aduce unele adaugiri la situatiile in care cetatenii europeni non-italieni pot fi expulzati. Pana la aparitia acestui decret, ministrul de interne italian putea lua masuri pentru a pastra siguranta publica. Odata cu aparitia acestei noi norme, si prefectul poate decide expulzarea cetatenilor europeni pe motiv de atentare la siguranta publica. Lucrurile merg chiar si mai departe, decretul dand posibilitatea autoritatilor de la Roma sa decida si expulzarea unor oameni care sunt acuzati penal, fapt ce duce la incalcarea drepturilor omului, pentru ca cel care este trimis acasa este judecat in lipsa.

Decretul nu pomeneste nimic despre faptul ca, odata expulzat, un cetatean european nu mai poate intra pentru minimum trei ani in statul membru respectiv. Dar prevederea aceasta este cuprinsa in Decretul 181.

Avem legi, cap ce ne mai trebuie?
Prinsa in hatisul normelor UE si ale Italiei, Romania prefera sa participe pasiv din punct de vedere legislativ la luptele ce se dau in strainatate pe marginea cetatenilor romani. In Romania se afla in vigoare Legea 248/2005, privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate. Desi, la 1 ianuarie 2007, Romania a intrat de facto in Uniunea Europeana, devenind, astfel, un stat membru cu drepturi egale celorlalte state, inclusiv Italiei, guvernantii de la Bucuresti nu au luat absolut nicio masura pentru modificarea prevederilor din anul 2005, cand Romania nu era inca membru UE. Este vorba despre prevederi referitoare la acte de calatorie, viza etc., lucruri care nu mai au valabilitate odata cu 1 ianuarie 2007. Potrivit Legii 248/2005, autoritatile romane pot restrictiona circulatia, chiar la iesirea din tara, in toate cazurile de expulzare, nu numai in cele care sunt justificate de Decretul 38/2004 al Comisiei Europene. Legea a intrat in vigoare la initiativa fostului ministru de interne, Vasile Blaga, pentru a reduce presiunea creata de statele membre ale UE cu privire la circulatia romanilor, dupa ridicarea vizelor.

Surse MIRA au declarat, pentru „Gardianul“, ca lunea trecuta, ministrul Cristian David a propus Guvernului un proiect de Ordonanta de Urgenta pentru modificarea Legii 248/2005, prin care sa se stabileasca strict criteriile de transmitere a documentatiei necesare instantei de judecata care judeca expulzarea unui cetatean din statele membre UE.

Decretul de expulzare nu se justifica
Potrivit legislatiei italiene, spun surse avizate in domeniu, orice cetatean care a suferit o expulzare in tara de origine, daca revine in Italia, cu toate ca are interdictie de a intra in aceasta tara, risca pe loc dosar penal si poate primi o pedeapsa cu inchisoarea de pana la trei ani. Romania nu poate sustine juridic initiativa legislativa a Italiei de a interzice romanilor expulzati sa revina in „Cizma“ decat prin interdictia de a parasi Romania. Acest lucru contravine insa drepturilor fundamentale ale omului, avand in vedere ca persoana in cauza este libera atat juridic, cat si faptic, sa se deplaseze in oricare alt stat UE, de unde, evident, se poate intoarce nestingherita in Italia. Astfel, doar autoritatile de la Roma pot implementa un sistem prin care persoanele vizate de expulzare sa nu mai poata intra in Italia o anumita perioada de timp.

Barroso le-a taiat-o italienilor: Nu e vina UE
Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, a declarat, ieri, ca Italia „nu a cerut niciodata“ sa beneficieze de programe europene pentru integrarea comunitatii rrome. Seful Guvernului italian, Romano Prodi, si omologul sau roman, Calin Popescu Tariceanu, au cerut miercuri, intr-o scrisoare comuna, Comisiei sa depuna mai multe eforturi pentru integrarea sociala a romilor.


Despre autor:

Gardianul

Sursa: Gardianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.