MIZE SI CRIZE ROMANESTI
Filmul "Spaga lui Remes" de saptamana trecuta merita retinut nu numai din perspectiva legalitatii si oportunitatii aparitiei lui, ci si din perspectiva simbolisticii coruptiei - ca element constitutiv al activitatii pol
MIZE SI CRIZE ROMANESTI
Filmul "Spaga lui Remes" de saptamana trecuta merita retinut nu numai din perspectiva legalitatii si oportunitatii aparitiei lui, ci si din perspectiva simbolisticii coruptiei - ca element constitutiv al activitatii politice in Romania. Este un caz-scoala al modului in care coruptia, coruptii si corupatorii coexista cu maxima ingaduinta in mediul politic intern.


Cand unui partid romanesc i se descopera coruptii, primul reflex strategic al acestuia este cel al conservarii pe moment a raului detinut. Dupa imensul tapaj media caruia i-a cazut victima binemeritata tandemul ministerial Muresan-Remes, reactia PNL a fost una aiuritoare. Initial, atat presedintele partidului, cat si membrii liberali vocali i-au tinut spatele ministrului agriculturii, intr-un efort penibil de a-si manifesta o solidaritate inutila si riscanta, in fata marilor dezvaluiri de coruptie cu iz definitv balcanic. Premierul chiar a insinuat ca linsajul mediatic la care a fost supus fostul ministru nu decat o razbunare a unui om care doar asta face: conduce razbunator natiunea si nu vede altceva decat ministri liberali corupti. A durat o saptamana pana cand organizatia de la Bucuresti a PNL-Sector 1 sa il suspende pe Decebal Traian Remes din functiile detinute in partid si sa il lase in fata judecatii, dezbracat de protectie politica. Dar inainte de o oarecare concluzie, sa mai lamurim un lucru: in pofida artileriei grele lansate din dealul Cotrocenilor timp de trei ani, prin care au fost distribuite in rafale bine tintite acuzatii de coruptie ba spre guvern in ansamblul lui, ba spre premier, ba spre ministri liberali cautati cu lupa, eticheta de partid corupt, scontata, sperata si aplicata cu sete de presedintele de tara asupra PNL inca nu s-a prins. Oligarhii patricieni, afaceristii fenechii si inadaptabilii adomniti nu au functionat suficient de intruziv in brand-ul liberal, pentru ca in acest moment cetatenii interesati de politica sa considere ca PNL este un partid de corupti, al coruptilor. Dar nu e timpul pierdut, nu-i asa?


Este cu atat mai de neinteles de ce conducerea la varf a partidului ultraminoritar la guvernare nu a luat imediat remesul de coarne, aratandu-i propriul cartonas rosu, inainte de pronuntarea publica zdrobitoare.


Reflexul pagubos de a-ti cocolosi la piept coruptii este un narav romanesc de partid. In vuietul de indignare general, cand multimea innebunita de insistenta obsesiva a mass-media pe cazurile de coruptie cere vinovati, partidele fac zid de protectie in jurul coruptilor proprii. In mai putin de 24 de ore, locul de partid incepe sa puta, sa se deprecieze, sa emane o duhoare respingatoare. Partidul putrezeste in cateva ore, datorita pastrarii samantei de coruptie in propria cazemata de principii. O inadecvare majora la asteptarile electoratului se petrce atunci. Electorii nu inteleg ce ratiuni ii mana pe politicieni sa isi ascunda coruptii printre oamenii de buna-credinta din partid. Anii trecuti sunt martorii pateticelor si absurdelor procesiuni de partid, prin care PSD apara onoarea nereperata a unui Bivolaru, cetatean care oricum si-a petrecut ani seriosi in puscarie, ulterior. La randul ei, UDMR si-a aparat solidar si fara clipire etnicii proprii si reprezentativi, mai balcanici in faptuire decat multi romani get-beget. Si partidele mici apeleaza la aceeasi tactica paguboasa a strangerii randurilor, cand e vorba de acuzatii de coruptie. Unde stau in sondaje astazi aceste partide solidare cu proprii pacatosi, vedem bine.


Recomand tuturor sa priveasca atent la maniera in care partidele romanesti gestioneaza afacerile de coruptie din propria ograda. In masura in care elementul corupt este extirpat de indata sau e mentinut din calcul politicianist la aceeasi masa de vot cu militantii politici, vom avea diagrama reala a distantei acceptate sau refuzate, pe care o formatiune politica o ingaduie fata de coruptie. Si vom mai avea inca o revelatie: in ce masura politicienii cu credibilitate sunt in stare sa isi priveasca alegatorii drept in ochi. Fara teama ca, la o miscare inabila, pot lasa sa le cada pe la spate, din dulap, cadavre cu buzunarele burdusite de parale, cu cercei de caltabosi, cu mutre de matusi, veri si nepoti oropsiti, dar membri de partid, buni de pus in panoplie.


Miza pe anti-coruptie este inca un deziderat activ in Romania. Cu cat banii vor intra mai mult in economia nationala, cu atat naravurile corupte se vor inmulti. Credibilitatea partidelor va depinde hotarator de vointa politica a liderilor lor: fara coruptie, programatic, definitiv, sau mai balcanic, mai tabloid, mai de "rating": noi cu coruptii nostri, voi cu coruptii vostri. Poporul sa ne aleaga, ca tot n-are incotro!


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.