Oricine poate deveni superatlet

Oamenii de stiinta testeaza proteze robotizate care sporesc performantele sportive si medicamente ce inlatura obstacolele din calea formarii muschilor.

Profesorul Hugh Herr si-a pierdut ambele picioare la 17 ani, catarindu-se pe o stinca. La sase ani dupa accident se catara aproape la fel de bine ca inainte, cu ajutorul unor proteze modificate de el insusi. Acum planuieste sa alerge mai repede decit a alergat cineva vreodata: pe o pereche de picioare robotizate. Profesor asociat la MIT Media Laboratory, Herr a proiectat primul genunchi robotizat ajuns pe piata si tocmai a finisat prima glezna ce o poate substitui pe cea reala, la fel de puternica precum una din carne si oase, scrie publicatia "The Forbes". Este doar o problema de timp, spune el, pina cind atletii care au suferit amputari vor putea sa alerge mai repede si sa sara mai sus decit olimpienii.

Pe de alta parte, un medicament testat de compania de farmaceutice americana Wyeth impotriva distrofiei musculare blocheaza proteina numita myostatin, ce impiedica formarea muschiului. Animalele care folosesc aceiasi compusi dezvolta muschi incredibil de mari, la fel cum s-a intimplat si in cazul unui copil care suferea de o mutatie a genei ce controleaza substanta myostatin. Totodata, asa-numitii "soareci de maraton", carora le-a fost inlaturat un receptor nuclear din interiorul celulelor, numit "peroxisome proliferator-activated receptor" (PPAR), pot alerga de doua ori mai mult decit cei normali. Medicamentele pentru blocarea PPAR se afla deja in stadiu de testare in vederea tratarii diabetului, dar intimpina probleme legate de efecte secundare. Scopul final va fi atins insa atunci cind oamenii de stiinta vor invata cum sa "editeze" direct ADN-ul unui atlet, facindu-l sa se simta mai bine fizic si psihic fara administrarea de medicamente. Pina acum, terapia genica, ce planuieste sa ajunga la acest stadiu folosind virusuri modificate si alte tehnologii, nu a gasit un tratament eficient. Daca va reusi vreodata, munca asociatiilor antidoping va fi mult ingreunata.

Membrele artificiale care le intrec in performanta pe cele adevarate sint departe, in viitor, dar unele asociatii de atletism sint deja ingrijorate. Oscar Pistorius, un campion la sprint sud-african care a suferit o dubla amputare, se lupta pentru a concura cu atletii sanatosi. In schimb, in luna iulie, Federatia Internationala de Atletism, arbitrul in astfel de probleme, a spus ca are nevoie de cercetare pentru a stabili daca Pistorius, in virsta de 21 de ani, este avantajat de protezele sale. Dar protezele dezvoltate in laboratorul profesorului Herr nu trebuie sa fie neaparat mai bune decit cele reale, folosite la mers sau catarat. Trebuie doar sa poata fi folosite la alergat si nici nu e important ca ele sa fie estetice.

"Majoritatea oamenilor vad omul drept centrul universului in materie de forma si mod de functionare. Daca vad o persoana amputata care alearga mai repede decit ei, li se modifica perceptia. Aceasta schimbare de mentalitate legata de modul in care oamenii ii vad pe altii cu corpuri diferite este foarte importanta pentru societate", spune Herr. Totodata, profesorul american lucreaza la exoschelete care sa-i ajute pe oameni sa care peste 45 de kilograme fara asistenta sau sa traverseze terenuri accidentate, aruncindu-si mountain bike-urile la fiare vechi. Va fi un peisaj in care jocurile de fotbal vor fi organizate pe versanti stincosi, iar baseball-ul va fi jucat cu un traseu de obstacole in mijlocul terenului. "Va fi al naibii de amuzant", conchide Herr.

Mai multe despre activitatea MIT Media Laboratory, pe www.cotidianul.ro/select

---

Despre autor: