Oastea Domnului a infrant politica de maghiarizare a romanilor din Ungaria

Romanii din Ungaria risca sa fie complet maghiarizati daca nu sunt sprijiniti pentru a-si afirma deschis identitatea. Numarul lor s-a redus drastic, de la aproximativ 200.000, cat au fost in trecut, la circa 10.000. Aceasta, in ciuda faptului ca oficialii de la Bucuresti declara ca ei sunt o prioritate pentru Guvernul Romaniei. Cea mai importanta comunitate romaneasca este la Micherechi, in apropiere de Jula, unde peste 90% din cei 2.300 de locuitori sunt romani.
Un factor important antimaghiarizare a fost activitatea desfasurata de „Oastea Domnului“, organizatie religioasa infiintata in 1928, care fiinteaza „sub streasina bisericii“. Ostasii si ostasitele Domnului, care se considera cei mai mai buni dintre crestini, se aduna in fiecare duminica seara si canta imnuri religioase in limba romana. Linia melodica a fost compusa de autori din popor, iar versurile apartin poetului Traian Dorz, care a refacut versurile unor autori publicati in cartile de cantari de pana la 1947. Ritualul de primire in Oaste este secret.

Umilinta i-a facut pe romåni tacuti
In Jula, oamenii ezita parca sa-si dezvalui e identitatea, iar pe strada auzi foarte rar
vorbindu-se romaneste. Retinerile apar si din cauza miturilor cu tenta negativa care circula printre unguri cu privire la romanii din Romania.
Unul dintre aceste mituri suna astfel: „Daca n-ar exista tiganii, atunci romanii ar fi pentru unguri tigani“. Cea mai buna sansa de a-i cunoaste este la biserica.
Ei vorbesc o frumoasa limba romaneasca, cu accent ardelenesc, care pastreaza multe arhaisme. Mana este pentru ei „branca“, in timp ce noi am pastrat „a imbranci“.
Totusi, in fata unui roman venit din tara, incep mai intai sa se scuze rusinati: „Nu vorbim atat de bine romaneste“. Ironia cu care au fost tratati pentru graiul lor de catre multi romani care i-au vizitat, oameni simpli sau din delegatii oficiale, a lasat urme adanci. „Romanii spun ca nu ne inteleg, iar pe unguri ii supara la auz graiul nostru“, marturiseste cu tristete un batran.
Numele elevilor au fost schimbate
Un impuls vietii romanesti l-a dat infiintarea Consulatului general romanesc din Jula, in 2006, in fruntea caruia se afla Ioan Fodoreanu.

Pastrarea identitatii romanilor este „o chestiune de vointa“, marturiseste Fodoreanu, subliniind ca oamenii trebuie in primul rand sa-si doreasca acest lucru. Liceul romanesc Nicolae Balcescu din Jula (Gyula in maghiara) este in realitate o scoala bilingva, cu un sistem complicat de predare. Profesorii, care nu exceleaza la capitolul limba romana, „uita“ de multe ori sa faca rezumatul in limba romana la finalul cursului.
Printre cei 350 de elevi, multi provin din randul maghiarilor. Panourile cu numele absolventilor liceului nu spun nimic la prima vedere pentru ca numele de familie sunt maghiarizate: Sztan in loc de Stan, Avramucz in loc de Avramut, Krisan in loc de Crisan, Ruszu in loc de Rusu etc. Liceul Balcescu a functionat pana in 1981 intr-o cladire din centrul orasului, in care se afla in prezent o biblioteca.

George Pomut are certificatul romanitatii

Orasul Jula are o piata in care a fost dezvelit la finele saptamanii trecute bustul lui George Pomut (1818-1882), revolutionar pasoptist in armata maghiara, nascut intr-o familie de romani. La vernisajul expozitiei dedicate lui Pomut, a fost expus in premiera certificatul de nastere eliberat in 1818 de biserica ortodoxa Sf. Nicolae. Cei prezenti au constatat cu surprindere ca a fost scris intr-o limba curat romaneasca cu grafie chirilica. Dupa inabusirea revolutiei, Pomut a emigrat in SUA, unde s-a inrolat in armata unionista in Razboiul de Secesiune devenind general american.

---

Despre autor: