Ceea ce s-a intamplat in aceste zile cu Decebal Traian Remes, mai cunoscut intre prieteni sub numele de "Imparatul", nu este nici pe departe un caz singular in randul demnitarilor romani. De aici si explicatia ca avem coruptie, dar nu avem corupti.
Ceea ce s-a intamplat in aceste zile cu Decebal Traian Remes, mai cunoscut intre prieteni sub numele de "Imparatul", nu este nici pe departe un caz singular in randul demnitarilor romani. De aici si explicatia ca avem coruptie, dar nu avem corupti. Cate astfel de inregistrari exista prin fisetele serviciilor secrete probabil ca nu vom sti niciodata. A fost necesar ca Imparatul sa fie prins cu "rata in gura", daca este sa citez din prima poezie pe care o invata orice copil de pe la noi, sau cu caltabosii in camara, conform realitatii, pentru ca el sa plece si in locul sau sa fie numit un specialist. Uitandu-ma pe diverse site-uri in care romanii isi spunea parerea despre putregaiul de la Agricultura, nu am putut sa nu observ ca cei mai multi se declara adeptii numirii in functii cheie a specialistilor. Nu poti avea o coerenta in actul decizional la nivelul economiei daca dai specialistii la o parte si-ti pui in posturi de conducere doar acolitii politici, pentru ca de doctrine si convergente de gandire intre membrii unui partid nu prea putem vorbi la noi. Pentru marea majoritate, intrarea in politica este vazuta ca un mijloc facil de a face avere din trasul sforilor. De fapt, Romania plateste de ani de zile consecintele politicii de troc la care se coboara partidele ajunse la putere. Nu conteaza ca nu au specialisti intr-un anumit domeniu, conteaza doar sa apuce sefia cat mai multor agentii si institutii descentralizate si daca este posibil, a cat mai multor institutii unde se ruleaza bani comunitari foarte multi. In mod normal, ar fi fost ca numai ministrii sa fie numiti pe criterii politice, iar de la secretari de stat in jos, numirile sa fie facute in functie de competentele dovedite. La Agricultura am reusit sa avem ministrii ginecologi, ingineri electrotehnisti si istorici, doar pentru ca necesitatile partidului au cerut-o si in niciun caz pentru ca experienta din domeniu l-a impus pe respectivul in acea functie. Rezultatul este ca la ora asta caruta agriculturii a ajuns cu oistea in gard, iar de la Bruxelles suntem avertizati cu activarea clauzei de salvgardare. Lucrurile stau poate si mai rau daca ne gandim ca cea mai mare parte a taranilor isi duc zilele la pragul saraciei, desi muncesc de dimineata si pana seara. Dar cine sa se gandeasca si la ei? Autoritatile sunt incompetente si corupte, iar buzunarul propriu este mult mai important decat binele comunitatii.
Despre autor:
