Energia: alaturi de cine suntem in UE?

O problema cruciala care trebuie sa-si gaseasca solutie urgenta, mai ales in contextul discutarii perspectivelor energetice ale tarii, inclusiv in planul unei strategii, se refera la pretul energiei electrice si este legata de imprejurarea ca, din motive naturale (si nu neaparat tehnologice), aceasta in Romania este produsa la costuri extrem de discrepante, in timp ce pe piata este nevoie de intreaga energie produsa, indiferent de costuri.

In asemenea conditii, ca pretul energiei electrice ar urma sa rezulte din piata, mai precis din concurenta libera de pe piata, constituie nu numai o poveste pentru recruti, ci chiar o diversiune care urmareste de fapt sa ascunda un jaf al verigii slabe din piata, pe care o constituie cosumatorii casnici.

Cum sa rezulte din piata, dintr-o concurenta libera, pretul unei energii produse si sub 10 dolari MW (in cazul celei hidro), dar si la 40-70 de dolari MW (in cazul celei termo), in vreme ce in piata este nevoie si de una, si de alta?! Decizia trebuie sa fie politico-administrativa, rezultand desigur dintr-o medie a pietei, dar nu dintr-o concurenta libera, caci nu poate exista o concurenta libera intre concurenti cu costuri atat de discrepante din motive naturale. Liberalizarea pietei, ceruta de UE si decretata repede-repede in Romania, este de un cretinism feroce in asemenea conditii. Si, de fapt, de un cinism atroce! Se cunoaste la ce a dus cu o rapiditate aproape debordanta liberalizarea pietei in domeniu: niste intermediari (care sunt considerati a constitui insasi piata) au confiscat pur si simplu la dispozitia lor energia produsa ieftin, lasand verigii slabe din piata - pe care o reprezinta populatia - sa cumpere numai ceea ce ramane, adica energia produsa scump. Aceasta nu este economie de piata, ci o economie de jaf!

Evident, un mecanism trebuie pus la punct, prin intermediul caruia in pretul energiei la consumator sa se reflecte contributia specifica a diferitelor forme de energie la costurile la care acestea ajung sa fie produse (hidro, termo, nucleara). Aproape la mintea cocosului, un asemenea mecanism nu-l va impune piata, ci doar o sustinere politico-administrativa. Asta, repetam, daca vrem ca piata energiei sa fie in serviciul consumatorilor, si nu un jaf al acestora!

Problema pretului energiei electrice la consumator si-ar putea gasi o rezolvare aproape automata in cazul constituirii proiectatei companii nationale integrate, propusa de Guvernul Tariceanu. Reunind productia din surse hidro, termo si nucleare, compania ar livra la un pret mediu si, prin forta detinuta in piata, acest pret de livrare de catre compania
respectiva ar fi un reper in piata.

Reorganizarea unitatilor energetice ramase in proprietatea capitaluilui public romanesc sau a unei parti din acestea prin constituirea unei companii nationale energetice reprezinta o miza imensa. Reusita unei asemenea companii ar mai putea reinzestra statul roman macar cu ceva din fraiele de care este necesar sa dispuna in acest sector strategic al economiei, dupa ce, in mod incredibil, statul roman si-a cedat controlul asupra exploatarii resurselor de petrol si a jumatate din cele de gaze.


Constituirea propriu-zisa a companiei respective se va lovi insa de obstacole imense, dupa dezmembrarea nu doar economica, ci si juridica a fostului colos integrat din sistemul energetic romanesc. In plus, refacerea in sistem a unei structuri integrate pe verticala va intalni opozitia Comisiei Europene de la Bruxelles, care reclama, dimpotriva, dezmembrarea marilor monopoluri energetice nationale pe principiul separarii activitatii de furnizare (productie, import) de activitatea de distributie. Subiectul este controversat in UE. Sunt mai multe tari, in frunte cu Franta si Germania, care resping transant ideea. Altele se dau mai liberaliste, cochetand cu ideea, dar se folosesc de fapt de paravanul franco-german pentru a-si acoperi propriile reticente. Pentru a crea o companie nationala integrata, Romania trebuie sa se pregateasca serios si din punctul de vedere al argumentarii, si din punctul de vedere al infruntarilor politice. Romania trebuie sa se decida ce pozitie va apara in domeniu, mai precis de partea cui va fi in problema cu pricina. In orice caz, aceasta pozitie si cu atat mai mult constituirea unei companii nationale energetice trebuie, in mod evident, sa aiba in spate un consens al fortelor politice din Romania, si nu doar decizia unui executiv care dispune de o sustinere fragila in parlament.

---

Despre autor: