Discriminare lingvistica in UE

De ce abordam concursurile accentuand perspectiva lingvistica? Deoarece aceasta este esentiala pentru a-ti putea exprima cunostintele intr-una dintre cele trei limbi acceptate la concursurile europene. Si, atentie, doar concursul conteaza, spre deosebire de regulile acceptate in general pe piata muncii, in care fie ca exista o preselectie de dosare, fie CV-ul este luat in seama in stabilirea punctajului final.
Pentru concursurile de intrare in institutiile europene, principiul evaluarii CV-ului nu exista (cu exceptia unor posturi speciale, cum ar fi interpretii, unde calificarea din CV este decisiva). Altfel, concurentii trebuie doar sa probeze trei ani de studii universitare in orice domeniu si, cel mult, inca trei ani de experienta in domeniul respectiv. Ca atare, tot ce inseamna procesul ulterior de perfectionare profesionala (masterate, doctorate, cursuri de specializare, etc.) nu conteaza, fapt surprinzator pentru o Europa care declara cu patos ca procesul educatiei permanente este unul fundamental...
"Toate competitiile organizate de EPSO sunt concursuri deschise. Aceasta inseamna ca toti concurentii care indeplinesc cerintele din avizul de concurs au dreptul sa participe. Calificarile academice, importante pentru a te putea califica pentru inscrierea la concurs, nu conteaza in stabilirea notelor finale care se obtin doar in urma testelor. Candidatii care obtin cele mai bune note in urma diferitelor teste vor intra in final pe lista de rezerve si se vor califica (fara nici o garantie) pentru recrutarea de catre oricare institutie europeana" afirma Siim Kallas, vice-presedinte al Comisiei Europene.
Principiul non-discriminarii
Daca asa stau lucrurile, atunci este normal sa ne preocupe daca, da sau nu, concursurile pentru institutiile europene respecta cu rigurozitate principiul fundamental al non-discriminarii, oferind cu adevarat sanse egale tuturor cetatenilor din UE.
Veti vedea, intrebarea este justificata. In acest moment, toate concursurile se dau intr-una din cele trei limbi de lucru ale institutiilor europene: franceza, engleza si germana. Argumentul este ca ar fi practic imposibil sa se asigure din punct de vedere tehnic concursuri in toate cele 23 de limbi oficiale. Si ca, pe de alta parte, cele trei limbi sunt recunoscute ca reprezentand "vehiculul rapid" in care se poarta toate discutiile si in care se traduc documentele oficiale in prima lor versiune precum si, asa cum explica cei de la Comisia Europeana, cele trei limbi cele mai vorbite in UE.
Evident, aceasta situatie confera, din start, un avantaj substantial pentru cetatenii care au ca limba materna una dintre cele trei limbi de lucru. Pentru toti candidatii, baremul minimal este cunoasterea unei limbi straine din cele trei limbi de lucru deoarece, la inscrierea la concurs, candidatii sunt obligati sa indice care este "prima limba - limba principala" si care este "limba a doua" (aceasta din urma, la alegere intre franceza, engleza sau germana)!
Problema este ca s-a spus ca nimeni nu va da concursurile in limba principala care, in mod normal, ar trebui sa fie limba materna. Asa se si intampla in realitate? Cum este foarte greu de crezut ca se poate modifica brusc sistemul de concursuri, ne-am fi asteptat ca domnul Leonard Orban (foto), Comisarul pentru multilingvism, sa anunte ca pe lista sa de prioritati se afla si criteriile lingvistice pentru selectia personalului necesar noii formule extinse a UE. Adica sa anunte demararea unei dezbateri institutionale privind modul in care noua harta a multilingvismului din UE cu 27 de state membre urmeaza sa se regaseasca (si cand anume) si in elaborarea de noi criterii pentru concursuri. Poate ele au raspuns la un moment dat asteptarilor vechii Europe, dar acum ar trebui sa fie deschise, echitabil, tuturor cetatenilor, inclusiv celor din noile state membre, atata timp cat principiul evocat este egalitatea tuturor limbilor oficiale.
Standarde duble pentru candidatii concursurilor EPSO
Sa revenim insa la concursurile de acum si la principiul lingvistic de baza al celor doua limbi. Unde e problema? Exista o prima categorie de concursuri unde concurentilor nu li se impune regula ca "prima limba-limba principala" sa fie automat echivalata cu limba materna. Mai exista insa si un al doilea tip de concurs unde, brusc, apare echivalarea respectiva. Pe cine avantajeaza situatia aceasta? Este sau nu vorba despre o discriminare lingvistica? Sa vedem.
Ni se pare totalmente surprinzatoare aparitia unui nou barem lingvistic la nivelul concursurilor organizate de EPSO. Concret, daca in unele anunturi pentru concursuri publicate in Jurnalul Oficial al UE se mentine principiul limbilor asa cum a fost descris mai inainte, dar fara nici un fel de precizare clar mentionata care sa oblige cumva, spre exemplu, un britanic sa-si asume automat limba engleza drept "prima limba", am avut surpriza sa vad ca, tot in organizarea EPSO, apare si anuntul pentru concursul EPSO/CAST/EU/27/07, cel care, in opinia noastra, este gandit corect si ofera conditii egale concurentilor.
Aici se vorbeste despre alte reguli, caci apare notiunea de "limba principala", "ca regula generala, aceasta fiind cea a nationalitatii candidatului sau cea in care acesta si-a urmat studiile". In paralel, candidatilor li se cere "cunoasterea satisfacatoare a limbilor engleza, franceza sau germana - adica limba a doua (care trebuie sa fie diferita de limba principala) si in care vor da testele de aptitudini". O diferenta enorma si, de data aceasta, mergand in sensul respectarii reale a principiului sanse egale... Dar, cu toate acestea, avem de-a face, in paralel, cu un sistem care functioneaza cu doua norme diferite... In consecinta, avem o problema. CAST 27 a fost anuntat in Jurnalul Oficial de catre EPSO. Mai mult, prima etapa a acestui concurs a avut deja loc, au fost anuntati si cei care au reusit la prima proba. Dar ce ne spune dl. Guy Van Biesen, seful Unitatii Politica de selectie, probleme juridice si informatii din cadrul EPSO? "Nu este vorba despre un concurs. Este un apel pentru manifestarea de interes. Este o alta procedura, sunt alte reguli".
Schimbarea baremelor lingvistice
O alta procedura si alte reguli implica insa si schimbarea baremelor lingvistice care ar trebui sa fie unice pentru toate concursurile la institutiile europene? Apoi, in cadrul aceleiasi discutii, domnul Van Biesen ne confirma ca am avut dreptate spunand ca nimic nu-i impiedica pe candidati sa-si aleaga limbile de concurs in ordinea pe care o doresc: "Cu siguranta, candidatul este cel care decide asupra acestui subiect...". Pozitie care contrazice datele trimise de EPSO catre Ombudsman si pe care acesta si-a formulat argumentarea pe care s-a bazat acesta in luarea deciziei sale la o contestatie privind concursurile. In textul respectiv se spune clar ca "EPSO ne-a transmis ca un candidat care are ca limba materna engleza, franceza sau germana nu poate sustine testele in limba sa principala". Dar cine-i interzice formal sa faca asta? Unde s-a spus asta vreodata in textul anuntului pentru concursul EPSO/AD/94/07, pentru a nu lua decat acest exemplu? Consultati textul din Jurnalul Oficial al UE si va veti convinge singuri. Si, surprinzator, chiar reprezentantul EPSO isi contrazice institutia si ne spune ca banuielile noastre erau intemeiate.
EPSO afirma ca nu se poate vorbi despre discriminare deoarece, dupa ce au declarat preferintele lor lingvistice, concurentii sunt obligati sa dea toate probele in limba a doua, cu exceptia unei singure probe care se da in prima limba. Se presupune ca, astfel, s-ar putea realiza o prima posibilitate de departajare, caci, urmand logica formala, un concurent britanic va declara ca prima sa limba este engleza si a doua franceza sau engleza.
Teoretic, faptul ca probele concursului urmeaza a fi sustinute in limba a doua, reprezinta o masura restrictiva normala, tocmai pentru a nu-i favoriza atat de evident pe vorbitorii nativi ai unora dintre cele trei limbi oficiale. Atentie insa, toate probele sunt contra cronometru si au o valoare cumulata de 170 de puncte, conform criteriilor anuntate de EPSO (European Personnel Selection Office).
Ca o observatie trist-hilara pentru o tara care a dat Comisarul european pentru multilingvism, daca veti incerca cumva sa cautati varianta in limba romana pentru concursul EPSO/AD94/2007 (varianta revizuita) veti primi mesajul "varianta in limba romana nu este disponibila"... Si de ce-ar fi? Intereseaza pe cineva acest fapt care contravine obligatiei legale ca toate anunturile de concurs sa fie disponibile in toate limbile oficiale ale UE?
Caz de discriminare
Singura proba data in ceea ce concurentul a indicat a fi "prima limba" este compunerea unui memo (timp alocat 30 min) care insa conteaza doar pentru 10 puncte pe grila EPSO, in timp ce toate celelalte probe cumulate inseamna 160 de puncte... In plus, testul acesta vine doar in faza a doua a concursului, dupa ce fusesera deja eliminati aproape 90% dintre candidati.
Problema apare din momentul in care un britanic, spre exemplu, prefera sa riste proba in valoare de 10 puncte, declarand ca prima limba franceza, spre exemplu. Ramane astfel cu sansa fantastica de a da tot restul de probe in limba sa materna. Si este absolut imposibil de imaginat ca un roman, oricat de bun vorbitor de engleza ar fi el, poate concura in conditii egale cu un britanic care, spre exemplu, compune eseul politic pe o tema data in engleza, adica in limba sa materna!
Caz de discriminare? Nu, raspunde reprezentatul Comisiei Europene.
Siim Kallas, vice-presedintele Comisiei Europene: "Nu este corect sa afirmam ca exista situatia in care candidatii din anumite state membre pot sa dea aceste teste in limba lor materna. Toti candidatii - in orice competitie deschisa organizata de catre EPSO - sunt tratati pe baza egala. In cazul concursului EPSO/AD/94/07 pentru recrutarea de administratori in domeniul informarii, comunicarii si media, in anuntul competitiei se specifica foarte clar ca toti candidatii trebuie sa treaca testul de admitere (si alte cateva) in cea de-a doua limba (care trebuie aleasa dintre engleza, franceza si germana) si diferita de prima limba. Iata de ce concursul cuprinde si un test specific pentru evaluarea cunoasterii primei limbi si la care, pentru a-l trece, trebuie sa obtii o nota foarte mare, 8 puncte din 10, tocmai pentru a evita inversarea incorecta de catre candidati a primei si celei de-a doua limbi".
Obiectii valabile
In ciuda afirmatiilor comisarului Siim Kallas, obiectiile noastre raman perfect valabile. Ne bazam pe faptul ca, dat fiind ca nimic din ce nu este interzis formal prin textul anunturilor publicate ramane perfect posibil, nimic nu impiedica sa se produca situatii in care vorbitorii nativi de engleza, germana sau franceza sa nu incerce sa profite de lipsa de interdictii pentru a-si maximiza sansele.
Dar hai sa luam realitatea asa cum este si sa nu ne facem prea multe iluzii. Dar macar una tot ramanea, anume ca institutiile europene nu vor aplica niciodata standarde diferite pentru un acelasi tip de concurs. Ca atare, formularile in ce priveste dimensiunea lingvistica si cerintele sale specifice ar trebui sa fie similare pentru TOATE concursurile organizate de aceeasi institutie (EPSO) pentru un acelasi beneficiar (institutiile europene).
Contraziceri si balbaieli
Din nefericire, asistam aici nu numai la o evidenta balbaiala institutionala, ci si la evidentierea unei probleme uriase: cum si cine poate gestiona profesionist, in mod real, noua situatie lingvistica la nivelul UE cu 27 de state? Cine, cand si cu ce mijloace va da dovada de vointa si abilitatea politica necesare pentru a pune in dezbaterea institutionala nevoia de adoptare de noi criterii lingvistice, mai apropiate de realitatea din UE?
Mai ales ca, asa cum reiese foarte limpede din decizia 1331/2006/MHZ a Ombudsmanului, pozitia EPSO este oarecum in contradictie cu elanul spre un multilingvism de succes, asa cum il prezinta Comisarul Leonard Orban:
"in acest context, EPSO a argumentat ca multiplicarea limbilor oficiale ca rezultat al extinderii UE poate afecta eficienta muncii in institutiile comunitare si provoca intarzieri... EPSO a subliniat ca nu poate fi asigurat managementul unui pluralism lingvistic <<complet>> si ca el este imposibil de sustinut economic..."
Simplu, clar si concis. In acest context, intrebarea fundamentala este si foarte logica: daca multiplicarea limbilor oficiale tot a fost decisa, ce masuri se iau pentru ca acest lucru sa corespunda unei reale egalitati de sanse a candidatilor, pastrandu-se in acelasi timp, pentru motive evidente de eficienta muncii, si principiul celor trei limbi de lucru?
Masurile care trebuiesc luate nu sunt numai de natura tehnica, ci tin de nivelul politic. Iata de ce ne exprimam parerea de rau de a nu fi putut consemna si pozitia domnului Leonard Orban care nu a dat curs solicitarilor noastre decat dupa trei saptamani de asteptare, trimitandu-ne apoi la raspunsurile date de EPSO. Pacat, tocmai pentru ca viziunea teoretica pe care a expus-o asupra multilingvismului era plina de promisiuni foarte generoase si ar fi putut sa se transforme intr-un program de lucru inter-institutional care sa rezolve treptat multe dintre problemele pe care le-am semnalat pana acum.

---

Despre autor: