Situat in indepartata Alaska, pe o insulita aflata la nord de Stramtoarea Bering, satucul Shishmaref esÂte cel mai greu lovit de incalzirea globala. Iar locuiÂtoÂrii lui au devenit primii refugiati din calea naturii d
Situat in indepartata Alaska, pe o insulita aflata la nord de Stramtoarea Bering, satucul Shishmaref esÂte cel mai greu lovit de incalzirea globala. Iar locuiÂtoÂrii lui au devenit primii refugiati din calea naturii dezlantuite. Nimeni nu s-a mai incumetat, in ultimii 400 de ani, sa isi construiasca o casa in Shishmaref. Din cauza temperaturilor foarte ridicate - care au topit ghetarii - , satul isi traieste acum ultimele clipe. Pentru ca practic el a inceput sa fie inghitit de ape. In timp ce in alte colturi ale lumii se organizeaza dezbateri despre cum sa prevenim incalzirea globala, populatiile din zona arctica (mai ales cele din zona de coasta a Alaskai) s-au vazut nevoite sa se conformeze urgent noilor conditii. Mai ales ca - sustin specialistii - Shishmaref nu este singura asezare umana afectata de capriciile climei. DRAMA ESCHIMOSILOR. Generatii de eschimosi au trait in Shishmaref. Si-au construit case si scoli, si-au educat copiii si le-au transmis obiceiurile. S-au indeletnicit cu pescuitul si nu le-a lipsit niciodata nimic, nici macar caldura in friguroasa Alaska. O data ce natura si-a declansat capriciile, viata pasnica a localnicilor a inceput sa fie amenintata. Oamenii au trait clipe de cosmar - unii si-au vazut agoniseala de-o viata distrusa de valurile marii, altii si-au vazut casele inghitite de ape. Pamantul se surpa sub ei si bietii oameni nu stiu ce sa mai faca. Au ridicat pe ici, pe colo baricade impotriva apei. Doar-doar o-ncetini-o. "Toate eforturile noastre au fost pentru comunitate. Dar nu am reusit sa o protejam", spune Tony Weyiouanna, unul dintre cei mai batrani oameni din Shishmaref. Profesorul Gunter Weller, directorul Centrului pentru Schimbari Globale si Studii Arctice din Alaska, sustine ca, din cauza faptului ca temperaturile au crescut aici cu 4,4 grade Celsius in ultimii 30 de ani, ghetarii au inceput sa se topeasca, ridicand nivelul marii, iar permafrostul - pamant pe care a fost construit Shishmareful - a dat semne de dezghetare. Specialistii avertizeaza ca permafrostul (stratul de sol si de roci care nu ar trebui sa se dezghete - n.r.) este tot mai subtire. Potrivit unor studii, permafrostul se subtiaza in medie cu 3,3 metri pe an. UN SEMN. Potrivit profesorului, aceasta nu este singura asezare umana din Alaska afectata de incalzirea globala, dar in celelalte cazuri problema nu este atat de grava. "Shishmaref este un semn pentru ce se va intampla in viitor in alte parti ale Globului", spune profesorul, citat de BBC. Locuitorii micutului sat din nordul Alaskai, eschimosi get-beget, nu se pot confrunta cu natura si nici nu-si permit sa-si puna viata in pericol ramanand in Shishmaref. Nu au luat inca decizia stramutarii mai la sud, unde pamantul nu a fost afectat de calamitatile naturii, pentru ca au nevoie de bani si nimeni nu-i ajuta. Costurile sunt impresionante. Pentru ca statul sa-i ajute pe oameni sa se mute, este nevoie de o suma cuprinsa intre 130 de milioane de dolari si 200 de milioane. Reconstructia unei noi asezari presupune, pe langa ridicarea caselor propriu-zise, si construirea intregii infrastructuri, inclusiv a canalizarii, portului, scolilor si clinicilor. Dar statul nu este dispus sa aloce fonduri pentru astfel de cazuri, pentru ca in Statele Unite nu exista nici un organism care sa asiste financiar comunitatile afectate de schimbarile climatice. Ceea ce inÂseamna ca micutele asezari umaÂne din Alaska trebuie sa gestioÂneÂze singure situatia si sa se mobilizeze pentru a atrage fondurile necesare relocalizarii. Potrivit uÂnor statistici, cel putin 80% din coÂmunitatile din Alaska, din care fac parte, in majoritate, populatii indigene, sunt vulnerabile la eroziuni. REACTIE IN LANT. Din cauza schimbarilor climatice, eschimosii de pe toata intinderea Alaskai au inceput sa-si piarda si traditiile. Cantitatea mare de pamant atrasa in rauri de apele involburate ridica nivelul albiilor, iar solul erodat se depune pe fund. Adancimea raurilor scade dramatic, astfel incat in multe regiuni pestii abia daca mai pot trai. Apa este mult mai calda decat in trecut, afectand negativ existenta speciilor care traiesc in ea. Astfel eschimosii nu vor mai avea in curand nici dupa ce bea apa. Dar nu numai ei. Celelalte specii de animale care, in mod normal, se hranesc cu ce gasesc in apele odinioara inghetate ale Alaskai vor muri si ele de foame. In nord In ultimii zece ani, timp in care autoritatile americane au tot dezbatut potentiala amenintare a incalzirii globaÂle, cei aproximativ 600 de locuitori ai Shishmarefului au trecut prin clipe de cosÂmar. Un raport intocÂmit de autoritatile SUA in 2003 arata ca trei locaÂlitati din zona de coasta a Alaskai - Kivalinam Koyukuk si Newtok - "se afla in pericol iminent de inundatii si eroziune". Schimbarile climei sunt mult mai rapide in nordul indepartat - la Svalbard, in Norvegia, temperaturile au crescut dramatic in ultimii 30 de ani. In SiÂberia, topirea permafrostului elibeÂreaza tone de metan in atÂmosfera. Iar in Groenlanda, masa de gheata a capatat un ritm alarmant de topire.
Despre autor:
