Cu 12 ani in urma, ca o reactie impotriva preponderentei absolute a comercialismului, amenintand, in opinia sa, sa denatureze esenta insasi a actului cinematografic, realizatorul danez antisistem Lars von Trier lansa, impreuna cu un coleg, Thomas Vin

Cu 12 ani in urma, ca o reactie impotriva preponderentei absolute a comercialismului, amenintand, in opinia sa, sa denatureze esenta insasi a actului cinematografic, realizatorul danez antisistem Lars von Trier lansa, impreuna cu un coleg, Thomas Vinterberg, faimosul manifest "Dogma 95", care a pus bazele miscarii cu acelasi nume.

Manifestul era insotit de un set de reguli, un decalog intitulat, patetic, "Juramant de castitate" si urmarind purificarea celei de-a saptea arte de efecte speciale, de modificarile la postproductie si in general de tot ceea ce potrivit semnatarilor o parazitau.

Anul lansarii a coincis, deloc intamplator, cu marcarea primului centenar al cinematografului, iar regulile enuntate au socat prin radicalismul lor. Intre altele, filmarile trebuiau sa se faca numai din mana si sa aiba loc doar in decoruri naturale, luminile speciale, ca si accesoriile optice de orice fel nu erau permise, actiunea nu se putea petrece decat in timp real, aspectele socotite superficiale (crime, violente) nu-si aveau locul, filmele de gen nu erau acceptate, iar numele regizorului nu trebuia trecut pe generic.

In spiritul riguros al "Dogmei" s-au turnat insa foarte putine filme, cum ar fi "Festen" (Sarbatoarea) a lui Vinterberg, care a luat Premiul Juriului la Festivalul de la Cannes din 1998 si "Idioterne" (Idiotii) a lui von Trier insusi, primit insa cu mai putin entuziasm.


Despre autor:

Adevarul

Sursa: Adevarul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.