Zeci de femei de etnie roma sau romance vin in fiecare saptamana la consulatele Romaniei din Italia pentru a se casatori cu arabi. Scopul insurateilor: barbatii extracomunitari, odata insurati cu femei din UE, primesc permis de sedere in Italia si is
Zeci de femei de etnie roma sau romance vin in fiecare saptamana la consulatele Romaniei din Italia pentru a se casatori cu arabi. Scopul insurateilor: barbatii extracomunitari, odata insurati cu femei din UE, primesc permis de sedere in Italia si isi pot gasi de munca legal, iar romancele la randul lor se aleg cu bani pentru certificatul de casatorie.  


Luni la prima ora, "Filica", o tiganca de 21 de ani, a venit flancata de un tinerel la vreo 20 de ani, Hassan. Ea, tuciurie si cu ochii negri, micuta de statura, dar cu spatele lat, barbatesc, se asaza pe scaun in sala de asteptare. El se pune alaturi fara sa se uite la ea. Fata apuca sa ne spuna ca e dintr-o localitate din Dambovita, de langa Bucuresti, si se intelege doar in italiana cu barbatul venit in Cizma taman din Egipt, din orasul EL Dakalya.


"Cum v-ati cunoscut?" "Aaaaaaa!", se fastaceste tiganca, dar revine cu un raspuns. "M-am cunoscuta€¦ am venit asa, in casa la el, am locuit cu el." "Cum asa, ai intrat peste el in casa?" "Nu, daa€™ m-am intalnit cu frate-su si nu aveam unde sa stau si m-a luat la el acasa." Nu-i arunca nici o privire egipteanului. "Si de cand va cunoasteti?" "Deeeeea€¦ trei luni, asa, patru."


"VA IAU GATUL, VA RUP CAPUL!" La vederea aparatului de fotografiat si cand afla ca suntem jurnalisti sare de pe scaun si, din femeia care parea oarecum timida la inceput, devine un vulcan. "Ba frate, stai cuminte, nu ma lua tu pe mine cu vrajeli din astea!" Pune mana pe telefon si suna pe cineva. Urla in receptor fara sa tina cont de oamenii care vorbeau in soapta la coada. "Baaaa, sunt ziaristi aicia in pa€¦ mea, ce pa€¦ mea, m-au fotografiat, unde pa€¦ mea sunt aicia, la puscarie?" In receptor se aude o voce de barbat. Pare sa fie cel care are grija ca totul sa decurga normal in casatoria dintre cei doi. Filica continua in telefon: "Sunt romani, de la Romania, ma!, nu ti-am spus." Ne ameninta. Sa stergem poza. Arabul se precipita dupa ce afla de la tiganca care-i "spilua€™" cu noi si incepe sa se invarta in camera. Le spunem ca fotografia e stearsa. Nu-i convine Filicai. Trebuia sa o "cancelizam" in fata ei. "Bai, io nu mai am incredere in romani din astia, sunt smecheri, cu vrajeli pa ei", continua sa racneasca romanca. Inca putin si sare la gatul nostru. "Ba frate, va prindem in Bucuresti si va luam gatul, intelegi, va rupem capul", urla, ridicandu-si bratele pe langa corp ca si cum nu i-ar mai incapea muschii in geaca de piele.  Continua sa tina legatura cu acel cineva din spatele receptorului, care ii ordona sa intre in aparatul nostru, "in arhiva". Filica ii smulge cardul din mana fotoreporterului si da sa fuga cu el din Consulat. O oprim. Intervine un lucrator al institutiei si incearca sa discute politicos cu Filica, dar nu ai cu cine vorbi. Pana la urma recuperam cardul aparatului.


DIN INTERES. Cineva de la Consulat o chestioneaza. "Ia zi cu cine vrei sa te mariti?" "Cu unul, Hassan." "Hassan si mai cum?" "Hassan, aaaa, nu mai stiu cum." "Pai, nu e barbatul tau, nu stii cum il cheama?" "In ce data e nascut?", continua intrebarile. "Nu stiu data. De unde sa stiu?! Cand ma voi casatori si ma voi aseza la casa mea, atunci o sa am timp sa aflu." "Ia zi, cati bani ai luat sa te casatoresti cu el?" "Nu am luat nici un ban", se fastaceste Filica, care nu vrea sa mai plece din Consulat. Intr-un tarziu se asaza inapoi la coada. Egipteanul - langa ea. Hassan pare un tinerel cuminte, total diferit de Filica, despre care ai zice ca are mai multi ani de puscarie decat de scoala.


La nici o ora dupa ce Filica si-a depus in cele din urma actele, o alta romanca si-a luat locul la coada alaturi de un arab cam de aceeasi varsta cu primul. Motivul pentru care au venit impreuna: casatoria. Pare deja pusa in tema ca sunt jurnalisti in ambasada si refuza orice discutie cu noi, inainte sa apucam sa deschidem gura.


Coincidenta sau nu, ieri-dimineata, la o zi de la convorbirea pe care a avut-o Filica la telefon cu barbatul care parea un soi de sef la ei, nici o romanca si nici un arab nu s-au mai prezentat la maritis.
La poarta Consulatului se afla doar o romanca dornica sa se marite cu un cetatean albanez si incercand sa ocheasca toate avantajele pe care le-ar avea viitorul ei barbat. Albanezul fusese expulzat din Italia, si romanca se interesa daca, in urma casatoriei, omului din afara Uniunii Europene i se anuleaza expulzarea.


DIN "DRAGOSTE". La Consulatul Romaniei din Milano, numai in ultima saptamana au venit sa depuna dosarul in vederea casatoriei 18 romance "indragostite" de arabi sau de alti cetateni din afara spatiului UE. In sapte zile, femei din sate din judete precum Valcea, Craiova sau Dambovita si-au "legat destinele" cu barbati din localitati ca Kafr el Sheik, El Menoufia sau Emakahuma din Egipt. Dupa ce romancele isi depun actele la Consulat, urmeaza ca si arabii sa faca exact acelasi demers la consulatul tarii din care provin. O foaie lipita pe gardul Consulatului  anunta ca pentru casatoriile cu cetateni italieni sau straini e nevoie de certificatele de casatorie si de o taxa cam cat salariul mediu in Romania: 215 euro. Daca e cazul, mai e nevoie de o hotarare judecatoreasca de divort sau de certificatul de deces al fostului sot.


ROATA SE INVARTE. Mai apoi, ambele consulate elibereaza cate un "certificat de cutuma" cu care cei doi trebuie sa se duca la prefectura din oras ce le supralegalizeaza. In cele din urma, arabul si romanca ajung sa spuna "Si!" in fata ofiterului de Stare Civila de la primaria din localitatea italiana. "Darul de nunta" inseamna pentru barbat posibilitatea ca acesta sa obtina mult-ravnitul permis de sedere (soggiorno) cu care isi va gasi linistit un loc de munca legal. Prima data permisul de sedere e valabil sase luni si poate fi reinnoit. Dupa un anumit numar de ani, acest permis soggiorno devine permanent, si arabul poate divorta linistit de nevasta de ocazie. "Inainte de a intra Romania in EU, romancele noastre dadeau bani barbatilor italieni pentru a se casatori si a primi astfel soggiorno. Acum se invarte roata si se intorc banii", constata consulul Romaniei la Milano, Tiberiu Dinu.


Romancele care vor sa se casatoreasca in Italia risca sapte ani de puscarie daca se constata ca acestea sunt maritate si in tara. O parte din cele care vin la consulat sunt casatorite in legea tiganeasca, dar cum aceasta forma de maritis nu are nici o baza legala, ele pot sa aiba un al doilea "sot", de data asta cu acte. Zilele trecute a venit la consulat o tiganca insotita de sase copii si de un barbat roman. Nu era de fata arabul cu care avea sa-si lege viata legal, ci o insotea doar tatal copiilor ei, cu care nu avea insa documente. Omul avea sa asiste linistit cum muierea lui depune actele sa se ia cu un altul.



La fel si la RomaConform lui Cosmin Dumitrescu, secretar pentru afaceri consulare al Ambasadei Romaniei la Roma, acelasi fenomen se intampla si in capitala Italiei, unde romancele  vin cu aceeasi dorinta arzatoare de a se marita cu arabi. "Credeti ca se intampla numai la romi? Se intampla si la romance. Nu putem sa spunem ca numai in interiorul etniei romilor se petrece acest fenomen", sustine si secretarul de stat Gruia Bumbu, presedintele Agentiei Nationale pentru Romi.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.